Adrian Vasilescu: 4 miliarde de euro au fost aduse în România de acţionarii băncilor. Ce spune Teodorovici de „taxa pe lăcomie”

„Băncile din România au avut multe situaţii în timpul crizei în care au fost foarte tare lovite. Băncile trebuie să aibă un anumit indicator de solvabilitate. Când acest indicator de solvabilitate scade, se dă alarma. Înseamnă că băncile respective sunt în pericol. Ei, bine, în timpul crizei de foarte multe ori acest indicator de solvabilitate a scăzut în foarte multe ţări, şi în America, şi în Marea Britanie, şi în foarte multe ţări dezvoltate. Când au fost în pericol că indicatorii de solvabilitate în anumite bănci scad, au apelat la buzunarele cetăţenilor, la contribuabili, au adus bani în buget şi cu aceşti bani au salvat băncile. De ce au făcut asta? Pentru că dacă băncile o iau la vale într-o ţară, obligatoriu şi inevitabil o ia la vale toată economia după bănci”, a explicat Adrian Vasilescu.

El a precizat că „ţări mari au scos bani din buzunarele cetăţenilor, i-au adus în buget şi cu banii ăştia au salvat băncile, ca să salveze economia”.

„În România nici măcar un leu nu s-a luat din buzunarul cuiva, adus în buget, ca să salveze o bancă. De câte ori băncile au fost în pericol, BNR a avut un singur mod de a lucra: a chemat acţionariatul băncii respective, de unde este el, de la Viena, de la Atena, de la Amsterdam, i-a chemat aici şi le-a spus: «Iată, nivelul de solvabilitate scade, trebuie să aduceţi capital». Şi fără nicio excepţie, au adus capital. 4 miliarde de euro au fost aduse în timpul crizei de afară în România, în timp ce şi guvernele şi opinia publică ţipau că băncile scot bani din ţară şi îi duc afară. 4 miliarde de euro au adus acţionarii de afară să sprijine băncile de aici”, a subliniat consilierul guvernatorului BNR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Adrian Vasilescu a spus că nu a înţeles miza ordonanţei de urgenţă 114, dată de Guvern la finalul anului trecut, care instituie aşa-numita „taxă pe lăcomie”.

Alte articole

BNR intervine din nou în scandalul ROBOR. ”Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor”

Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: „Suntem pe marginea prăpastiei. Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”

El a precizat că ordonanţa ar putea să declanşeze o anumită criză în sistemul bancar şi că, în prezent, la nivelul BNR, se fac calcule pentru a vedea impactul.

Teodorovici recunoaşte că era „ideal” ca Ordonanţa 114 să fie discută în prealabil cu mediul de afaceri

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a explicat, sâmbătă dimineaţa, într-o emisiune, motivele pentru care Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, cea cu numeroase modificări, nu a fost discutată cu mediul de afaceri.

„Această ordonanţă, 114, ar fi fost ideal să fie discută în prealabil cu mediul de afaceri şi cu toţi actorii implicaţi, numai că era un risc foarte mare să nu treacă. Nu pe motive de cele logice, ci din foarte multe şi mari interese din zona marilor companii. Acesta a fost singurul motiv”, a menţionat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, sâmbătă dimineaţa, într-o emisiune la Antena 3.

OUG nr. 114/2018 a fost adopată de Executiv la data de 21 decembrie, dar a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1116 de sâmbătă 29 decembrie 2018. Actul normativ cu aproape 100 de articole introduce taxa pe activele financiare ale băncilor, plafonarea preţului gazelor naturale şi a energiei electrice la producători la 68 lei/MWh, noi taxe pentru jocuri de noroc online, majorări de taxe pentru firmele din telecom, precum şi noi reguli privind Pilonul II de pensii.