Alegeri prezidenţiale Austria: Reprezentantul extremei drepte a câştigat primul tur

Norbert Hofer, candidatul extremei drepte austriece, și Alexander Van der Bellen, independent susținut de Verzi, se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale dinn Austria, după ce primul tur de scrutin, desfășurat duminică, s-a soldat cu eliminarea, pentru prima oară în istoria postbelică a țării, a reprezentanților celor două mari partide, social-democrat și conservator, reunite din 2008 într-o mare coaliție de guvernare, relatează AFP și Reuters, preluate de Agerpres.

Scorul de 36,4% înregistrat de Norbert Hofer, care a candidat pe o platformă anti-imigrație și anti-Europa, este cel mai bun rezultat obținut de Partidul Libertății (FPOe) într-un scrutin la nivel național.

Un ecologist, Alexander Van der Bellen, pătrunde pentru prima oară în turul secund, cu 20,4% din sufragii, urmat de independenta Irmgard Griss (18,5%) și de reprezentanții celor două partide din coaliția de guvernare, social-democratul Rudolf Hundstorfer (SPOe) și conservatorul Andreas Khol (OeVP), cu câte 11,2% din voturi.

‘Este un rezultat istoric, ce reflectă calitățile lui Norbert Hofer, dar și o profundă insatisfacție față de guvernare’, a comentat liderul FPOe, Heinz-Christian Strache, la televiziunea publică ORF.

Alte articole

Partidul german de extremă dreaptă AfD, majoritar în Parlament, cere ieşirea din UE, revenirea la marca germană şi ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei

Un număr fabulos de mare de tineri consideră că dictatura ar fi bună pentru România. Aceștia consideră că „democrația nu li se potrivește”

În Franța, președinta Frontului Național, Marine Le Pen, a salutat un ‘rezultat magnific’, adresând pe Twitter un ‘bravo poporului austriac’. ‘Național-populismul bântuie prin Europa’, a reacționat în schimb Jean-Christophe Cambadélis, prim-secretar al Partidului Socialist francez.

Chiar dacă funcția de șef al statului este mai degrabă onorifică, acest eșec constituie o grea lovitură pentru cancelarul social-democrat Werner Faymann și vicecancelarul conservator Reinhold Mitterlehner, ale căror formațiuni au avut mereu după Al Doilea Război Mondial controlul președinției, fie printr-o personalitate provenită din rândurile lor, fie printr-un independent pe care îl susțineau.

Cancelarul Faymann s-a declarat ‘întristat’ de rezultat, iar vicecancelarul Mitterlehner a estimat că partidele la putere plătesc prețul pentru ‘o ambianță general ostilă establishment-ului’.

Citeşte şi: Alegeri în Austria. Partidul de extremă-dreapta conduce detaşat în primul tur al prezidenţialelor

Norbert Hofer, 45 de ani, vicepreședinte al parlamentului, se prezintă drept exponentul aripii liberale a FPOe, departe de derapajele care au marcat în 2010 campania colegei sale de partid, Barbara Rosenkranz. Hofer, cel mai tânăr dintre candidați, inginer aeronautic cunoscut pentru curtoazia sa și rămas cu un handicap în urma unui accident de parapantă, a avut mare priză mai ales la electoratul tânăr, explică analiștii.

Rezultatul său consacră ascensiunea Partidului Libertății, după ce anul trecut formațiunea a depășit 30% în mai multe scrutine regionale.

Alexander Van der Bellen, fost profesor universitar de orientare centristă, va purta speranțele taberelor stângii și dreptei moderate în turul secund, prevăzut pentru 22 mai. El a candidat ca independent, susținut de Verzi, partid pe care l-a condus o perioadă îndelungată.

Van der Bellen pornește în turul al doilea cu un handicap aritmetic de 16 puncte, cu atât mai dificil de depășit cu cât niciun din partide nu a emis până acum un consemn de vot. Werner Faymann a indicat totuși că, personal, va vota pentru Van der Bellen, ‘un om de echilibru’.

Redus de obicei la un rol protocolar și moral, președintele Austriei, ales pentru un mandat de șase ani ce poate fi înnoit o singură dată, dispune în realitate de puteri formale extinse: este șeful armatei, numește cancelarul și poate, în anumite circumstanțe, să dizolve parlamentul.

În timpul campaniei, Hofer a amenințat în mod deschis că, dacă va fi ales, va recurge la această posibilitate în situația în care majoritatea guvernamentală nu îi va urma recomandările mai ales în ce privește problema migranților.

La rândul său, Van der Bellen a declarat că nu îl va numi prim-ministru pe liderul extremei drepte, Heinz-Christian Strache, chiar dacă aceasta va obține majoritatea la viitoarele legislative.

Rezultatul scrutinului de duminică a fost o ‘palmă răsunătoare peste fața’ coaliției de guvernare, a comentat Wolfgang Bachmayer, fondatorul institutului de sondare OGM, analistul politic Peter Filzmaier explicând că ‘numai cei care sunt mulțumiți au votat pentru guvern, de data aceasta nemulțumiții au votat cu Hofer’.

Prezența la vot a fost de aproape 70%, față de aproximativ 50% în urmă cu șase ani, când social-democratul Heinz Fischer a fost ales pentru al doilea mandat.

Peter McDonald, secretar general al Partidului Poporului, a recunoscut amploarea înfrângerii, în condițiile în care candidatul formațiunii s-a plasat doar pe locul al cincilea. ‘Am înregistrat un cutremur care ar trebui să dea de gândit întregului centru politic’, a declarat el.

Dacă Hofer va ieși învingător, ar putea face presiuni pentru devansarea alegerilor legislative programate pentru 2018, pentru ca partidul său să profite de pe urma sprijinului popular de acum.

Sondajele creditează Partidul Libertății cu peste 30% din intențiile de vot, în timp ce partidele din coaliție ar avea dificultăți în a obține o majoritate împreună.