Poliţia kosovară a afirmat că persoanele arestate planificau o serie de atentate la Priştina, în Kosovo, şi în nordul acestui teritoriu. În cursul percheziţiilor a fost descoperit un arsenal de arme, inclusiv puşti de asalt automate, pistoale şi muniţii.
Arestările au avut loc după mai multe luni de ascultări telefonice, care au permis să se afle despre planurile grupului. Faptul că suspecţii acţionau în cadrul unei organizaţii nu ridică nici un semn de îndoială. Imediat după reţinerea lor, poliţia a primit un e-mail în care se cerea eliberarea lor sub ameninţarea unor atacuri teroriste, scrie sursa citată.
De aproape doi ani, Al-Qaida a devenit activă îndeosebi în Europa, deşi se cunoştea de mult timp despre existenţa unor celule teroriste în mai multe ţări de pe continent. Agravarea situaţiei rezultă, probabil, din Primăvara arabă şi reorganizarea reţelei după eliminarea liderului său, Ossama Ben Laden, de către forţele de elită americane, în mai 2011.
Fără o administraţie centrală, reţeaua s-a reorganizat, fiind create unităţi regionale mai mult sau mai puţin importante. Până recent, interesele Al-Qaida se aflau în principal în Orientul Mijlociu – în Afganistan, Yemen, Irak, Siria, Libia, Mali, Somalia, Algeria şi Tunisia.
Presa turcă relatează periodic despre faptul că Frontul Al-Nosra,”filiala” reţelei Al-Qaida în Siria, recruta chiar adolescenţi în Anatolia pentru a lupta în nordul Siriei.
Ţările europene care le oferă adăpost refugiaţilor arabi servesc în prezent drept refugiu pentru terorişti, dar nu şi de câmp de acţiune. În primăvara şi vara lui 2013, ţările europene au recunoscut că devin furnizoare de extremişti pentru războiul din Siria şi s-au arătat preocupate în legătură cu întoarcerea pe teritoriul lor a elementelor radicale pentru a purta jihadul după ce-au căpătat experienţă în luptă.
În august 2013, Agenţia de Securitate Naţională a SUA anunţa că Al-Qaida planifică o serie de atentate în Europa. Prin urmare, intenţia actuală a organizaţiei de a-şi intensifica activitatea în Balcani nu este întâmplătoare, scrie sursa citată. Dacă nici măcar ţările Europei Occidentale nu reuşesc să combată terorismul, în pofida marii lor infrastructuri antiteroriste, noile state europene rezistă cu atât mai cu greu în faţa ascensiunii radicalismului.
”Bosnia, mai exact Sarajevo, de unde este controlată reţeaua de organizaţii salafiste în peninsulă şi care beneficiază de sprijinul unor ţări arabe, este în prezent centrul salafismului în Balcani”, a declarat expertul militar Oleg Valeţki, în opinia căruia, Kosovo este un nou câmp de acţiune pentru elementele radicale.
Salafiştii sunt controlaţi din Arabia Saudită. Acţiunile lor în Balcani, Siria şi Libia sunt mai mult ca sigur coordonate, sunt de părere analiştii. Islamişti din Bosnia, Serbia, Muntenegru şi Kosovo participă îndeosebi la războiul din Siria, afirmă Valeţki.
Extremismul din Balcani se sprijină pe o puternică bază economică: criza financiară a antrenat un decalaj evident între albanezii din Kosovo şi musulmanii bosniaci. Nemulţumirea lor creşte împotriva elitelor locale care au profitat de pe urma crizei graţie cooperării cu comunitatea internaţională şi cu SUA. Există în prezent în ţară grupuri necontrolate de către serviciile de securitate, capabile să organizeze atentate cu sprijin extern.