Anunţul BNR care dă fiori bugetarilor: „Tăierile de 10% nu sunt suficiente”

Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat duminică seara, la Digi24, că reducerea cheltuielilor din administrație cu 10% nu este suficientă și că „subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat”. Oficialul a adăugat că marea problemă este că „suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu” și „nu vrem să ne modernizăm”.

Întrebat dacă procentul de 10% pentru reducerea cheltuielilor în administrație este suficient, Rădulescu a declarat: „Nu. Și nu numai că nu este suficientă. Am sentimentul mai degrabă că vom avea măsuri pompieristice, vom tăia niște cote de benzină, nu o să mai cumpărăm a doua mașină a primăriei și așa mai departe”.

Oficialul BNR a explicat: „Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat”.

„Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a declarat el.

Alte articole

BNR anunță inflație galopantă până în vară. Prețurile continuă să urce în mod accelerat

Balon de oxigen de la BNR. Rata dobânzii de politică monetară, menținută la 6,5 la sută

El a mai adăugat că „acest lucru, dacă nu se mișcă, și nu pare să se miște, cele 10 procente vor fi anul acesta și anul viitor, probabil că o să spună gata, am terminat, nu mai facem asta”.

Decizia BNR de vineri pentru toţi românii cu bani în bancă sau la setar. Cum evoluează euro, dolarul și prețul aurului

Rădulescu a afirmat că „nu este sigur” că pentru o astfel de reformă administrativă este nevoie de modificare a Constituției.

„Poți să nu numești 41, nu trebuie să le numești regiuni, poți să le numești județe. Nu trebuie să fie 41. Nu scrie în Constituție că sunt 41 de județe”, a spus oficialul BNR.

Acesta a mai declarat că deși șansele unei revizuiri atât de ample a administrației sunt foarte scăzute, „asta nu înseamnă că nu ar fi foarte importante și foarte necesare”.

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) au scăzut la finalul lui decembrie 2025 la 64,8 miliarde euro, faţă de 65,408 miliarde euro la 30 noiembrie 2025 şi au crescut de la 62,135 miliarde euro la 31 decembrie 2024.

”La 31 decembrie 2025, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 64,8 miliarde euro, faţă de 65,408 miliarde euro la 30 noiembrie 2025 şi faţă de 62,135 miliarde euro la 31 decembrie 2024. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 3,268 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor  şi altele; Ieşiri de 3,876 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, arată datele băncii centrale.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 12,217 miliarde euro, faţă de 12,011 miliard euro la 30 noiembrie 2025 şi faţă de 8,356 miliarde euro la 31 decembrie 2024.

Ministrul Energiei anunță ce se întâmplă cu prețul gazului din aprilie 2026: „Să avem o reducere graduală a acestui plafon timp de un an de zile”

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2025 au fost de 77,017 miliarde euro, faţă de 77,419 miliarde euro la 30 noiembrie 2025 şi faţă de 70,491 miliarde euro la 31 decembrie 2024.

Plăţile scadente în luna ianuarie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 389 milioane euro.