Anunţul BNR despre banii românilor în ziua cu cele mai mari scumpiri. Mugur Isărescu a intervenit

Cursul BNR oficial, anunțat vineri de Banca Națională a României (BNR), este de 5,0770 lei, în creștere ușoară față de cotația de 5,0764 lei înregistrată joi. Dolarul a ajuns la 4,4557 lei, un avans puternic de la un curs de 4,4386 lei.

Lira sterlină a pierdut vineri și este cotată de BNR la 5,8565 lei, față de 5,8741 lei în ședința precedentă.

Francul elvețian este cotat la 5,4544 lei, de asemenea o scădere ușoară de la un curs de 5,4564 lei joi.

Aurul a fost cotat la 472,0453 lei pentru un gram, față de 472,1813 lei.

Alte articole

Veşti bune de la BNR. Rezerva valutară a României a crescut în luna iulie

Ce salariu au șefii și angajații BNR care au bugetat 14 milioane de lei pentru carne, fructe de mare și legume în 2025. Mugur Isărescu și viceguvernatorii săi câștigă mai mult decât directorul Rezervei Federale din SUA

CURS BNR INTERBANCAR aici

Moneda europeană a scăzut joi ușor în fața leului românesc, fiind cotată de BNR la 5,0764 lei. Dolarul american a urcat la 4,4386 lei, iar lira sterlină și francul elvețian s-a depreciat până la 5,8741 lei, respectiv 5,4564 lei.

Gramul de aur a continuat să crească, fiind evaluat la 472,1813 lei. Unitatea de cont a FMI, utilizată pentru tranzacțiile între băncile centrale, a urcat peste 6 lei, la 6,0150 lei.

Ce salariu îți trebuie pentru a cumpăra o proprietate de lux printr-un credit ipotecar! Care sunt cele mai scumpe proprietăți de lux scoase la vânzare în România

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut vineri la 6,64% pe an

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, vineri, la 6,64% pe an, de la 6,65% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), transmite Agerpres.

ANAF îți declară firma cu risc fiscal dacă întârzii cu 5 zile depunerea declarațiilor fiscale. Au fost publicate noile criterii pentru evaluarea riscului fiscal DOCUMENT

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidenţiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,77% pe an, de la 6,79% ziua precedentă, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 6,92%, de la 6,93% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

Cum a salvat Isărescu (BNR) salariile românilor, dezvăluire făcută de vicepremierul Barna

Vicepremierul Tanczos Barna a dezvăluit că a existat un moment de cumpănă în luna mai, când premierul de atunci, Marcel Ciolacu, şi-a dat demisia, el precizând că Ministerul de Finanţe nu a reuşit să obţină niciun ban de pe pieţele internaţionale.

Tanczos Barna a declarat, luni seară, la Digi 24, că la acea vreme a fost făcută o celulă de criză, din care a făcut parte şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi au fost prioritizate plăţile, adică să fie asigurate în principal pensiile şi salariile.

”A fost un moment de cumpănă în ziua în care premierul Ciolacu şi-a dat demisia. În ziua respectivă s-a ajuns să nu ni se mai dea pe caiet. Am ieşit pe pieţele internaţionale pentru un împrumut şi a trebuit să închidem sesiunea fără niciun ban. Pur şi simplu nu voiau să ne dea bani. A fost incertitudinea politică atât de mare, încât au spus să aşteptăm să vedem ce se întâmplă. A fost creată acea celulă de criză de care a vorbit şi guvernatorul Mugur Isărescu şi în câteva zile am găsit o soluţie, astfel încât timp de şase sau opt săptămâni să ne descurcăm şi fără împrumuturile externe. Am prioritizat plăţile, am început cu plata salariilor şi a pensiilor, iar investiţiile le-am plătit după data de 20 mai, după care 20 iunie”, a explicat vicepremierul Tanczos Barna.

El a declarat că Ministerul de Finanţe a avut o rezervă importantă de bani la dispoziţie pentru a trece de acele momente mai grele.
”Azi nu există niciun risc de neplată a salariilor şi a pensiilor. Dar prefer să asigurăm plata salariilor şi pensiilor la acest nivel, decât să punem în pericol plata pensiilor majorate”, a adăugat vicepremierul Tanczos Barna.

Isărescu: FMI nu are ce să facă în România. FMI asigură lichiditatea în valută în caz de criză valutară. Noi nu avem  

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat, încă din luna mai 2025, că Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu are ce să facă în România şi a explicat că FMI asigură lichiditatea în valută atunci când este o criză valutară, iar noi nu avem aşa ceva. El a mai declarat că reducerea cheltuielilor este recesionistă, nu este fără efecte şi că ”nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului”.Isărescu a mai remarcat că nu a văzut vorbindu-se în spaţiul public prea mult despre economie decât în termeni ”excesivi”.

Mugur Isărescu a fost întrebat, în luna mai 2025,  cum vede un pachet de consolidare bugetară şi dacă a existat sau există posibilitatea unui acord cu FMI

”Nu, FMI nu are ce să facă în România. O să vină bineînţeles la consultări. FMI îţi asigură lichiditatatea în valută în momentul în care e o criză valutară. Noi n-avem. Chiar dacă ne-a mai scăzut rezerva, o să crească cu intrările de fonduri europene, probabil că guvernul se va împrumuta din nou. Deci el este foarte bun, inclusiv pentru faptul că împreună cu Banca Moldeală, dar nu împreună în sens că au făcut un singur aport, au prezentat două, trei variante de pachet fiscal pentru reducere treptată şi sustenabilă a deficitului. Aceste variante s-au discutat şi cu Comisia Europeană şi s-a ajuns la această variantă de reducere sustenabilă cu mai puţin de un procent pe an a deficitului public în următorii 5-7 ani. Ele se cunosc”, a afirmat Isărescu.

El a precizat că nu a auzit o discuţie serioasă în spaţiul public despre cum va fi realizată treptat această corecţie.

”În spaţiul public, din păcate, se discută multe lucruri. N-am auzit o discuţie serioasă şi avem nevoie de discuţii serioase, de seriozitate în momentul actual, o discuţie serioasă despre cum va fi făcută această corecţie treptată. Cu ce măsuri? Aşa că nu pot să fac eu niciun comentariu până când nu va spune noul guvern care este pachetul pe care îl va adopta”, a explicat guvernatorul BNR.

Isărescu a mai declarat că este importantă maniera în care se va face această corecţie fiscală.  ”Sunt câteva variante pe masă, iar Consiliul Fiscal a ieşit în repetate rânduri alături de Banca Naţională spunând cât de importantă este maniera în care se va face această corecţie fiscală, să fie treptată pentru că o corecţie lăsată la îndemâna pieţei, aţi văzut ce se întâmplă. Pieţele sunt nemiloase. Pleacă capitalul, deci nu mai bani să-ţi faci finanţarea. Şi, de regulă, ce spun acum nu este decât o regulă pe plan internaţional, nu ai de unde să tai foarte rapid, cel mult de la investiţii. Nu se pot tăia salarii, nu poţi să dai oameni afară rapid. Astea sunt poveşti”, a subliniat Isărescu.

El a mai transmis că reducerea cheltuielilor publice nu este fără efecte.  ”Şi nu uitaţi, reducerea cheltuielilor este recesionistă, nu este fără efecte. Adică hai să reducem cheltuielile şi în plus, nu trebuie să uităm că multe dintre cheltuielile esenţiale ale statului român, sănătatea, educaţia, sunt subfinanţate de ani de zile. Nu sunt suprafinanţate. Eficienţa este bună, eficientizarea cheltuielilor. Mai avem şi cheltuielile militare care cu greu vor scădea. Tema este grea. Nu suntem decât lângă guvern din punct de vedere, să spunem aşa, al experienţei pe care o avem şi datorită legăturilor pe care le avem atât cu instituţiile financiare internaţionale cât şi cu Comisia Europeană. Esenţial, şi ăsta e punctul nostru de vedere, pe termen scurt este să păstrăm credibilitatea politicilor pentru a avea finanţarea necesară în condiţii de deficit major”, a mai precizat guvernatorul BNR.

Isărescu a menţionat că discuţiile despre economie din spaţiul public sunt în termeni excesivi.”Eu nu am prea văzut discuţiile din spaţiul public vorbind prea mult despre economie decât în termeni din aceştia, hai să spun, excesivi. Ba că se prăbuşeşte, nu se prăbuşeşte nimic. Instituţiile funcţionează. O singură problemă în ţara aceasta este greu de făcut, pentru că am văzut că  nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Deci distribuţia costurilor acestei ajustări este problema esenţială. Şi asta este o chestiune politică. Deci politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat, sustenabil, reducerea cheltuierilor sau creşterea veniturilor astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe o grupare socială sau pe alta.Şi asta este o decizie destul de grea. Şi de aceea nu fac alte comentarii”, a afirmat Mugur Isărescu.

BNR: Euroobligațiunile Ministerului Finanțelor au alimentat rezerva valutară cu aproape 5 miliarde de euro

La 31 iulie 2025, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 63,22 miliarde euro, față de 58,28 miliarde, acum o lună, a transmis vineri Banca Centrală. Cele aproape 5 miliarde de euro provin din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare nominală de 1.500 milioane euro și în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 3.210 milioane euro.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9.639 milioane euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2025 au fost de 72.864 milioane euro, faţă de 67.627 milioane euro la 30 iunie 2025.

Plăţile scadente în luna august 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 611 milioane euro.

Rezervele internaționale, gestionate de banca centrală a unei țări, joacă un rol esențial în asigurarea stabilității financiare și economice. Iată de ce sunt importante și care sunt țările cu cele mai mari rezerve, după datele din 2025:

Plasă de siguranță în crize: Rezervele acționează ca un fond de siguranță financiară, permițând țării să răspundă la șocuri economice sau financiare, precum ieșiri masive de capital, întreruperi ale comerțului sau atacuri speculative asupra monedei naționale. Ele asigură lichiditate imediată pentru stabilizarea economiei în momente critice.

Stabilitatea monedei: Băncile centrale folosesc rezervele pentru a interveni pe piața valutară și a preveni deprecieri bruște sau volatilitate excesivă a monedei naționale. Un curs de schimb stabil oferă predictibilitate firmelor și investitorilor.

Plata obligațiilor externe: Rezervele asigură faptul că o țară își poate plăti importurile vitale (ex: energie, alimente, tehnologie) și poate rambursa datoria externă, chiar și atunci când veniturile din export sau intrările de capital scad temporar.

Întărirea încrederii investitorilor: Rezervele mari îi liniștesc pe investitorii străini și pe instituțiile internaționale că țara își poate onora obligațiile externe, reducând astfel costurile de finanțare și sprijinind un rating de țară solid.

Flexibilitate în politica monetară: Rezervele suficiente oferă băncii centrale libertatea de a implementa politici monetare eficiente, reglează lichiditatea și gestionează rata de schimb, influențând astfel inflația și creșterea economică.

Protecție împotriva șocurilor externe: Rezervele ajută țările să evite incapacitatea de plată și amortizează efectele șocurilor externe, protejând economia, locurile de muncă și creșterea pe termen lung.

Care sunt țările cu cele mai mari rezerve valutare? (2025)

China conduce detașat, cu peste 3,5 trilioane USD în rezerve, datorită economiei sale axate pe exporturi și controlului capitalului.

Țările asiatice domină topul datorită surplusurilor comerciale consistente.

Rusia deține rezerve importante (chiar și sub sancțiuni), iar exportatorii de petrol din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, adună rezerve mari din vânzarea energiei – dar la un nivel mai mic decât marile economii asiatice.