Asociaţia GRAUR cere Ministerului Educaţiei închiderea mai multor direcţii de studii în limbi străine, considerate inutile

Potrivit unui comunicat al Grupului pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) Cluj-Napoca, nu există nicio raţiune să se considere că aceşti absolvenţi au vreo utilitate pentru economia şi societatea românească, formele de învăţământ respective făcând concurenţă neloială învăţământului în limba română.

„Vă solicităm, domnule ministru al Educaţiei, să dispuneţi închiderea, desfiinţarea de urgenţă a tuturor direcţiilor de studii în limbi străine sau echivalente din universităţi care nu au acoperite cel puţin 60% din cifrele de şcolarizare cu studenţi, cetăţeni străini, care nu sunt vorbitori de limba română. În condiţiile economice şi sociale actuale, România îşi permite să finanţeze direcţii de studii în limbi străine (engleză, germană, franceză) care sunt absolvite numai de studenţi de cetăţenie română. Nu există nicio raţiune să se considere că aceşti absolvenţi au vreo utilitate pentru economia şi societatea românească. Aceste forme de învăţământ fac concurenţă neloială învăţământului în limba română întrucât funcţionează cu aceiaşi profesori şi cu aceleaşi resurse”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii asociaţiei susţin că o analiză succintă a unor forme de şcolarizare din învăţământul superior de stat arată că direcţiile de studii în limbi străine – engleză, germană, franceză – „sunt înfiinţate fără discernământ şi funcţionează exclusiv cu studenţi cetăţeni români”.

„Avem informaţii, cu referire la perioada 2013 ‐ 2017, asupra numărului total de absolvenţi ai diferitelor programe de studii, pentru facultăţi din câteva universităţi, mai mici şi mai mari, mai anonime sau mai notorii, în limbi străine, în principal engleză şi, în paralel, numărul de studenţi cetăţeni străini, nevorbitori de limba română, care au absolvit aceste programe. Universităţile îşi permit să construiască şcoli pentru nimeni, şcoli care sunt construite împotriva interesului contribuabilului român”, se subliniază în comunicat.

Alte articole

Ministrul Educaţiei propune schimbări importante în anul şcolar 2025-2026. Câţi elevi vor fi într-o clasă

Elevii cu note mici vor face ore suplimentare. Ministerul Educaţiei a lansat în consultare un proiect privind învăţarea remedială.

De asemenea, reprezentanţii GRAUR arată că direcţiile de studii în limbi străine sunt absolut inutile întrucât sunt deservite de dascăli care nu au uzul limbii străine la nivelul de cunoaştere necesar obţinerii unei diplome în limba anunţată, aceste direcţii de studii în limbi străine fiind mijloace de concurenţă neloială între învăţământul în limba română şi cel în limba străină.

„Concluzia noastră este că direcţiile de studii în limbi străine, din universităţi cu finanţare publică, în forma actuală şi în acoperirea actuală cu beneficiari reali, nu sunt necesare economiei naţionale, societăţii române. În orice ţară civilizată, diploma se obţine în limba ţării fără a determina costuri suplimentare. Cine doreşte să studieze într-o limbă anume o face prin studiu individual şi asta, numai dacă este necesar”, spun reprezentanţii GRAUR.

Potrivit acestora, la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), la Facultatea de Construcţii de Maşini, din 296 de absolvenţi care au studiat în limba engleză, doar doi sunt cetăţeni străini, iar la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, din 668 de absolvenţi în engleză niciunul nu este străin.

Totodată, la Facultatea de Inginerie Aerospaţială a Universităţii Politehnice din Bucureşti, din cei 163 de absolvenţi care au studiat în limba engleză, niciunul nu este cetăţean străin.

Situaţii similare au fost constatate la Universitatea „Dunărea de jos” Galaţi, Universitatea din Oradea, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad sau Universitatea din Piteşti.

Cei mai mulţi străini care au studiat în limba engleză, 50 din 470, au fost înregistraţi la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.