Banca Naţională a României a menţinut dobânda de politică monetară la 7% pe an

Banca Naţională a României a menţinut dobânda de politică monetară la 7% pe an. De asemenea, BNR a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Ultima majorare a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când banca centrală a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior.

Citește și: Se schimbă banii, ce spune ultimul Eurobarometru. 71% dintre români vor să primească salarii în euro

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53% în martie, la 10,64% în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale.

Alte articole

BNR intervine din nou în scandalul ROBOR. ”Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor”

Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: „Suntem pe marginea prăpastiei. Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual în acest interval, conform aşteptărilor, ajungând la 13,6% în mai, de la 14,6% în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide.

Citește și: Angajări 2023. Salarii de 15.620 lei pe lună, plus bonusuri atractive. Te angajează pe loc, dacă ai în CV studii superioare şi experienţă minimă

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,6% în luna mai, de la 12,1% în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s au redus în mai la 14,7% şi la 12,8%, de la 15,3%, respectiv 13,2%, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Creşterea economică a încetinit peste aşteptări în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1,0% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval, faţă de cea anticipată.

În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022. Scăderea a fost determinată în principal de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei, dar şi formarea brută de capital fix au continuat să-şi accelereze creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut, iar exportul net şi-a mărit relativ modest impactul contracţionist, în condiţiile în care descreşterea de dinamică a volumului exporturilor a devansat-o uşor pe cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanţiale în trimestrul I faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

Potrivit BNR, cele mai recente date şi analize indică o creştere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influenţa unui efect de bază.

Astfel, în prima lună a trimestrului II, vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru prima dată în ultimii aproape trei ani, iar serviciile prestate populaţiei şi-au accelerat descreşterea de ritm. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali, iar creşterea anuală a volumului lucrărilor de construcţii a continuat să decelereze. Dinamica anuală a exporturilor a redevenit însă în aprilie vizibil superioară celei a importurilor de bunuri şi servicii, care a scăzut mult mai puternic, în principal ca efect al îmbunătăţirii raportului de schimb. Astfel, deficitul comercial şi cel de cont curent şi-au accentuat în luna aprilie declinul faţă de perioada similară a anului precedent, inclusiv cu aportul creşterii surplusului balanţei serviciilor.

Pe piaţa muncii, datele recente arată o reaccelerare a creşterii efectivului salariaţilor din economie în martie-aprilie, precum şi o relativă stabilitate a ratei şomajului BIM în aprilie-mai, după scăderea acesteia la 5,5% în trimestrul I, alături de accentuarea în debutul trimestrului II a trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forţa de muncă din industrie. Totodată, sondajele de specialitate indică o accelerare a creşterii intenţiilor de angajare în perspectivă apropiată, dar şi o scădere mai pronunţată în aprilie-iunie a deficitului de forţă de muncă raportat de companii.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au stopat mişcarea descendentă la mijlocul lunii mai, în timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat să se reducă gradual până spre finele lunii iunie, în condiţiile creşterii atractivităţii relative a plasamentelor în lei, îndeosebi ca efect al accelerării descreşterii ratei anuale a inflaţiei şi al reconfirmării traiectoriei descendente anticipate a acesteia.

Cursul de schimb leu/euro s-a repoziţionat la mijlocul lunii mai şi s-a menţinut apoi la valori uşor superioare celor prevalente în prima parte a anului 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectaţiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reaccelerat uşor descreşterea în primele două luni din trimestrul II, ajungând la 7,8% în mai, de la 10,2% în martie, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a continuat să decelereze alert, iar variaţia deosebit de înaltă a creditului în valută şi-a stopat ascensiunea, consemnând scăderi succesive în aprilie şi mai. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil trendul descendent, reducându-se doar marginal, la 67,6% în mai, de la 67,8% în martie.