Belarus a mobilizat armata. Aleksandr Lukașenko: „Ne pregătim cu toții pentru război”

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a anunțat o mobilizare rotațională a unor unități militare selectate „pentru a le pregăti pentru război”. Președintele belarus a declarat că această nouă abordare are ca scop pregătirea pentru o eventuală „operațiune terestră”, a relatat marți agenția de știri de stat Belta, citată de TVPWorld.

„Vom mobiliza selectiv unități ale forțelor armate pentru a le pregăti pentru război”, a spus Lukașenko. „Cu voia lui Dumnezeu, va fi posibil să îl evităm. Ne pregătim cu toții pentru război.”

Potop de bombe peste Ucraina, Rusia a atacat cu 139 de drone în timp ce Zelenski e la Bucureşti. Ucrainenii au lovit un port rusesc de la Marea Neagră

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Strategia marchează o îndepărtare de exercițiile periodice la scară largă și va implica chemarea pe rând a unităților pentru tabere intensive de antrenament de luptă, a precizat Belta.

Alte articole

Lukașenko numește România o țară „cu foarte multe perspective și dezvoltată”, dar se teme de unirea țării cu Republica Moldova: „Poporul moldovenesc nu trebuie umilit”

Lukaşenko, mediator între Prigojin şi Putin. Paşi uriaşi spre detensionarea crizei din Rusia. Mercenarii Wagner vor fi graţiaţi şi se întorc pe frontul din Ucraina

Măsura a urmat inspecțiilor de pregătire pentru luptă ale forțelor armate ale țării, după care a avut loc o „discuție serioasă” la Ministerul Apărării pentru a discuta deficiențele descoperite, a spus Lukașenko.

Inspecțiile fac parte dintr-un accent sporit pus de Minsk pe pregătirea țării pentru conflict, Lukașenko afirmând luni că forțele armate trebuie modernizate.

În aprilie, șeful statului belarus a emis un decret de mobilizare a ofițerilor în rezervă, după ce în martie a lansat recrutarea pentru serviciul militar obligatoriu al bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în aprilie că Rusia a încercat să atragă Belarusul în războiul său împotriva Ucrainei și că au fost pregătite drumuri și poziții de artilerie în apropierea frontierei dintre cele două țări.

Kirill Budanov, şeful Cancelariei prezidenţiale ucrainene, anunţ despre negocieri de pace cu Putin

Belarus a fost unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei în timpul războiului, permițând Moscovei să-și folosească teritoriul ca rampă de lansare pentru invazia din 2022.

Pe 2 mai, Zelenski a declarat că s-au observat „activități specifice” pe partea belarusă a frontierei și că Kievul monitorizează situația și va răspunde dacă va fi necesar.

Rusia a lansat un atac masiv în timp ce Zelenski este la București la Summit-ul B9. Atacul a inclus mai multe valuri de drone, unele lansate dinspre Belarus

Primele alerte aeriene au fost declanșate în jurul orei 11:00, ora locală, în mai multe regiuni ucrainene. Autoritățile din centrul, vestul și sudul țării au raportat explozii, victime și activitate intensă a apărării antiaeriene. Potrivit unor canale ucrainene de monitorizare, aproximativ 200 de drone de tip Shahed s-ar fi aflat în spațiul aerian al Ucrainei.

Atacul a inclus mai multe valuri de drone, unele lansate dinspre Belarus și direcționate peste zona Cernobîl către nord-vestul Ucrainei, iar altele venite dinspre Marea Neagră, spre regiunile Ivano-Frankivsk, Cernăuți și Ternopil. În jurul prânzului, Forțele Aeriene ucrainene au anunțat că opt grupuri de drone se aflau încă în zbor.

În regiunea Rivne, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială, provocând moartea a trei persoane și rănirea altor patru, potrivit guvernatorului Oleksandr Koval. Alte trei persoane au fost rănite în comunitatea Smila, din regiunea Cerkasî, iar în regiunea Hmelnițkîi cel puțin trei oameni au fost spitalizați în stare moderată după un atac cu drone.

La Odesa, o lovitură rusească a rănit cel puțin două persoane și a provocat un incendiu într-o curte, unde mai multe mașini au luat foc. Autoritățile locale au transmis că un fragment de dronă a căzut pe acoperișul unui bloc cu nouă etaje.

Alerta s-a extins și asupra capitalei Kiev, unde Forțele Aeriene au avertizat că dronele se apropie dinspre nord. La scurt timp, au fost auzite explozii atribuite apărării antiaeriene. Primarul Vitali Kliciko a anunțat că fragmente ale unei drone doborâte au căzut în districtul Obolon, fără să fie raportate victime.

Serviciile de informații militare ucrainene au descris atacul drept o lovitură aeriană „combinată și prelungită” asupra infrastructurii critice. Potrivit avertismentului citat de presa internațională, primul val de drone ar fi fost destinat suprasolicitării apărării antiaeriene ucrainene, urmând ca Rusia să folosească ulterior rachete de croazieră lansate din aer și de pe mare, precum și rachete balistice. Țintele ar putea include infrastructură energetică, întreprinderi din industria de apărare și clădiri guvernamentale.

Atacul are loc în ziua în care Bucureștiul găzduiește cel de-al 11-lea Summit B9, cu participarea statelor de pe Flancul Estic, a țărilor nordice, a NATO, SUA și Ucrainei. Pe agenda reuniunii se află creșterea cheltuielilor de apărare, securitatea Mării Negre și a Mării Baltice, consolidarea industriei europene de apărare și sprijinul pentru Ucraina.

Zelenski a cerut, la București, continuarea sprijinului internațional pentru Ucraina, afirmând că apărarea țării sale este principalul factor care oprește Rusia. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis la rândul său că lupta Ucrainei este esențială pentru securitatea Europei și a NATO.