„Originea câinilor moderni se situează pe continentul european, nu în Orientul Apropiat sau în Asia de Est, şi datează din urmă cu circa 20.000 de ani”, a spus Robert Wayne, profesor de biologie evolutivă la Universitatea California din Los Angeles, unul dintre autorii acestei analize genomice, ale cărei rezultate au fost publicate joi în revista americană Science.
„Foştii lupi din Europa aveau o legătură directă de rudenie cu câinii, fapt care permite evidenţierea unei corespondenţe între evoluţia genetică a acestor animale cu istoria arheologică”, a explicat el, subliniind faptul că „Europa este locul în care au fost găsite până în prezent rămăşiţele celor mai vechi câini”.
Niciun schelet canin mai vechi de 13.000 de ani nu a fost descoperit în Orientul Apropiat şi nici în China, au subliniat autorii studiului.
Citeşte şi: Povestea INCREDIBILĂ a americanului Garry Matthews care SE CREDE CÂINE GALERIE FOTO VIDEO
Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă americani au analizat ADN-ul mitocondrial (transmis de mamă) descoperit în osemintele a 10 lupi şi a opt câini străvechi, cei mai mulţi originari din Europa. Toate aceste animale au trăit în urmă cu mai multe mii de ani, iar doi dintre ei au trăit în urmă cu peste 30.000 de ani.
Cercetătorii au comparat apoi aceste ADN-uri străvechi cu acelea provenind din genomurile a 77 de câini domestici, 49 de lupi şi patru coioţi moderni şi au stabilit că exemplarele canine din zilele noastre sunt înrudite genetic cu vechii lupi sau cu câinii provenind din Europa, dar nu cu lupii contemporani.
Potrivit Mediafax, oamenii de ştiinţă au ajuns astfel la concluzia potrivit căreia câinii provin din vechii lupi din Europa, care reprezintă în prezent o specie dispărută.
Citeşte şi: Cum şi de cine vor fi verificaţi stăpânii de câini dacă au microcipat şi înregistrat animalele
Potrivit profesorului Wayne, domesticirea lupilor, cel mai mare carnivor domesticit vreodată de om, a fost realizată mai degrabă de grupurile de vânători-culegători decât de comunităţile sedentare care s-au dezvoltat odată cu avântul agriculturii în urmă cu 10.000 de ani.
Lupii urmau iniţial acele grupuri umane şi se hrăneau cu carcasele pe care acestea le lăsau în urmă. De-a lungul timpului, lupii s-au apropiat de acei oameni „pentru a sfârşi prin a evolua împreună”, afirmă autorii studiului.
Deplasarea alături de vânători poate explica divergenţa lor genetică, un element care a condus la apariţia câinilor.
Devenind animale într-o constantă migrare, acei lupi şi-au abandonat simţul teritorialităţii şi s-au reprodus cu o diversitate mai mare decât lupii obişnuiţi.
Robert Wayne recunoaşte totuşi că acest studiu nu va pune capăt controverselor ştiinţifice despre originea câinilor.
„Studiul nostru nu marchează sfârşitul dezbaterilor despre domesticirea câinilor, dar, de acum înainte, avem un argument convingător ce poate fi considerat opozabil faţă de celelalte ipoteze despre originea rasei canine”, a spus savantul american.
Aceste rezultate vor trebui confirmate cu ajutorul unei analize de secvenţiere genetică a nucleelor celulare, un eşantion genetic mult mai extins, însă această sarcină nu va fi deloc una uşoară, întrucât ADN-ul nuclear din rămăşiţele osoase străvechi are tendinţa de a se degrada.
Această analiză, mult mai complexă, a ADN-ului nu va schimba însă principalele concluzii ale studiului, ci va dezvălui mai multe detalii, consideră profesorul american.
Alţi oameni de ştiinţă au contestat imediat rezultatele acestui studiu. Peter Savolainen, profesor la Institutul Regal de Tehnologie din Solna, în Suedia, consideră că autorii studiului nu au examinat eşantioane provenind din alte regiuni importante din lume.
„Dacă analizezi doar eşantioane din Europa, bineînţeles că poţi ajunge la concluzia (…) potrivit căreia câinii sunt de origine europeană”, a declarat, ironic, cercetătorul suedez.
„Datele noastre tind să indice spre o origine chineză a câinilor, iar eu sunt convins că acela este locul lor de origine”, a declarat Peter Savolainen, reamintind că mai multe ramuri din evoluţia câinilor aparţin doar Chinei. „Nu le găsiţi nicăieri în altă parte”, a insistat cercetătorul suedez.