Calendar ortodox: A trecut miezul iernii, si calendarele vechi numara cicluri de zile festive inchinate unor divinitati de demult, ale caror nume astazi nu ne mai spun aproape nimic. Sunt sarbatori compozite, care, cu siguranta, odinioara manifestau, fiecare in parte, o individualitate foarte puternica.
Se spune despre Circovii aceștia că ar fi răspunzători pentru stârnirea furtunilor năprasnice, a viscolului, vârtejurilor, trăsnetelor și a altor fenomene naturale distrugătoare și aducătoare de pagube. Acum se crede că ar fi miezul iernii pastorale, care începe la Sâmedru și se încheie la Sângiorz. Circovilor le urmează Antanasiile, între 16-17 ale lui Gerar, care se țin pentru sănătate și, mai ales, spre binele copiilor.
De ziua Sfântului Petru, pe 16 ianuarie, e un moment foarte important, în special din punct de vedere religios. Totuși, superstițiile întrec cu mult simbolurile creștine. Se spune că cei care țin sărbătoarea sunt păziți de rele, de junghiuri și boli și că vor merge direct în Rai, când va fi să treacă la cele veșnice. Cine lucrează, se îmbolnăvește și riscă să se stingă până la finele anului. Femeile țin această zi pentru a feri copiii de răceală, de bube și de boli. Unii respectă ziua lui Sânpetru pentru a fi feriți de închisoare. Cum Sfântul Petru e patronul lupilor, se spune că nu e bine să dai gunoiul afară din casă de ziua lui, ca să nu atace lupii animalele domestice și să nu se asuprească dușmanii asupra căminului. Se mai crede în popor că Sfântul Petru vine pe la fiecare animal și îl întreabă cum este îngrijit de stapân. Dacă animalul e nemulțumit, sfântul îl ia. Oamenii trebuie să petreacă în această zi, să mănânce și să bea, mai puțin ciobanii, care nu au voie să guste din bucate decât numai după asfințit. Se fac pomeni. Nu e bine să te piepteni, să arunci cenușă, să împrumuți, să coși sau să tricotezi. Se mai spune că cine nu mănâncă placinte în această zi se va rătăci în călătorii.