Camelia Bogdan, reprimită în magistratură şi mutată şase luni la Curtea de Apel Târgu Mureş

Un complet de cinci judecători de la Instanța supremă a admis recursul declarat de Camelia Bogdan împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 8 februarie, prin care a fost exclusă din magistratură. Camelia Bogdan a devenit cunoscută după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani închisoare în dosarul ICA.

Instanța supremă a mai decis ca judecătoarea Camelia Bogdan să fie sancționată disciplinar prin mutarea, pe o perioadă de 6 luni, de la Curtea de Apel București la Curtea de Apel Târgu Mureș, începând cu data de 15 ianuarie 2018.

„Cu majoritate: admite recursurile declarate de pârâta Bogdan Camelia și intervenienta Asociația Forumul Judecătorilor din România împotriva Hotărârii nr. 1/J din 8 februarie 2017, pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii — Secția pentru judecători în materie disciplinară în dosarul nr. 14/J/2016. Casează în parte hotărârea atacată, în ceea ce privește sancțiunea excluderii din magistratură, pe care o înlocuiește cu sancțiunea constând în mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni, la Curtea de Apel Târgu Mureș, începând cu data de 15 ianuarie 2018, sancțiune prevăzută de art. 100 lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate. Definitivă”, se arată în decizia instanței.

Doi din cei cinci judecători ai completului, Rodica Susanu și Cristian Daniel Oana, au făcut opinie separată, în sensul admiterii recursului declarat de Camelia Bogdan și anularea deciziei CSM, fără mutarea disciplinară.

Pe 8 februarie 2017, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură, în urma unei decizii a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul excluderii l-a constituit faptul că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați care l-au condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA, s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei și corupției funcționarilor APIA, instituție subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA.

De cealaltă parte, Camelia Bogdan a susținut atunci că a primit de la ANI un răspuns conform căruia participarea sa în calitate de lector la cursurile organizate în anul 2014 pentru funcționarii APIA „nu este de natură să genereze situație de incompatibilitate” și, în opinia ei, nici nu s-a aflat în conflict de interese.

Ea a mai spus că a predat la seminarul de la Poiana Brașov în timpul vacanței judecătorești, cu acordul președintelui de secție de la Curtea de Apel București, participând totodată și la ședințele de judecată la care a fost repartizată în acea perioadă.

„Nu am încasat drept remunerație pentru prestația mea ca lector, sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA. Nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenția Națională de Intervenții și Plăți în Agricultură, instituție care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică și este ordonator de credite), ci de o societate care a câștigat procesul de selecție pentru organizarea de cursuri pentru funcționari din instituții aflate în subordinea acestui minister. În prealabil, am solicitat ‘expressis verbis’ Agenției Naționale de Integritate verificarea vreunei potențiale incompatibilități între calitatea de magistrat și calitatea de lector în cadrul programului ‘Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei și a corupției în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene’, ANI comunicându-mi că această participare ‘nu este de natură să genereze situație de incompatibilitate'”, arăta Camelia Bogdan.

Conform judecătoarei, remunerația pentru activitatea de lector nu provine de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împrumut contractat de statul român, prin Ministerul Finanțelor, cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.