Legat de fulgere, există o serie de mituri care s-au înmulţit în ultima vreme, ca urmare a dezvoltării tehnologice şi răspândirii gadget-urile. Tocmai pentru ca oamenii să facă distincţia între mit şi realitate, Serviciul Naţional de Meteorologie al SUA, unul dintre cele mai apreciate din lume, a publicat pe site-ul său un ghid în caz de furtună.
Astfel, califică drept simplu mit ideea de a sta ghemuit pe pământ în cazul în care te prinde furtuna, recomandarea fiind de a merge în cea mai apropiată clădire sau într-o maşină. Dacă totuşi acest lucru nu este posibil, trebuie să reţineţi că orice obiecte metalice aflate asupra dvs. sunt periculoase. O unealtă metalică, o umbrelă sau o undiţă vă pot aduce moartea. Îndeosebi cei care vorbesc la mobil în timpul unei furtuni sunt mai expuşi trăsnetelor, susţin specialiştii. S-ar părea că atunci când o persoană este lovită de trăsnet, bariera constituită de piele face ca energia să se difuzeze la suprafaţa corpului, fără a pătrunde în organism. Acest fenomen, provoacă arsuri externe, care nu pun în pericol viaţa celui în cauză. În schimb, contactul cu materiale conductoare de electricitate, precum apa sau obiectele metalice, determină pătrunderea energiei în organism, provocând organelor interne leziuni grave şi chiar moartea persoanei.
Telefonul mobil este un bun conducător de electricitate din cauza pieselor din metal din interior. S-a dovedit că, în special ţinut aproape de ureche sau gură (orificii), telefonul facilitează pătrunderea trăsnetului în organism şi creşte riscul de deces. Fulgerul interferează cu undele radio AM, aşadar este bine să renunţaţi la iPod şi muzică. Specialiştii cred, pe bună dreptate, că acest fenomen este o problemă de sănătate publică şi este necesar ca populaţia să fie educată în ceea ce priveşte riscurile utilizării telefoanelor mobile în exterior, pe timp de furtună. O altă informaţie uitilă ar fi că, dacă simţiţi că vi se electrizează părul, înseamnă că vă aflaţi într-un loc cu încărcătură electrică negativă, prin urmare sunteţi vulnerabil la trăsnet.
În cultura populară există expresia „fulgerul nu loveşte în acelaşi loc de două ori”, lucru complet fals, după cum spun specialiştii de la Serviciul Naţional de Meteorologie al SUA. Dimpotrivă, loveşte de mai multe ori dacă este o clădire înaltă, un vârf izolat sau un obiect înalt. Spre exemplu, Empire State Building, din New York, este lovită în medie de 23 de ori pe an.
De asemenea, trebuie avut în vedere că suntem în pericol şi dacă nu plouă şi nu sunt nori deasupra noastră, pentru că fulgerul poate să lovească până la o distanţă de 16 km de locul unde are loc furtuna. Un alt aspect de care trebuie ţinut seama este legat de percepţia multor oameni că o persoană lovită de fulger este încărcată cu energie, iar dacă o atingi vei fi, la rândul tău, electrocutat. Nimic mai fals, deoarece corpul nu stochează această energie, astfel că e foarte sigur să atingi victima, pentru a-i acorda primul ajutor. De fapt, acesta este unul dintre cele mai periculoase mituri, mulţi oameni murind din această cauză.
Mai trebuie ştiu să arborii sunt contraindicaţi ca loc de refugiu, deoarece posibilitatea descărcării trăsnetelor în aceştia pot cauza pagube prin tensiunea de trecere a curentului prin ei. Pe un teren accidentat, trebuie să se evite locurile înalte. Văile, râpele şi prăpăstiile s-au dovedit a fi mai sigure. Îndepărtaţi-vă de ape, garduri, şine de tren, cabluri şi ţevi sau conducte. Dacă sunteţi într-un grup, distanţa dintre persoane trebuie să fie de cel puţin cinci metri. Dacă sunteţi pe bicicletă (incluzând cadrele de carbon), lăsaţi-o şi îndepărtaţi-vă cât mai mult. Este la fel de periculos călăritul sau înotul pe timp de furtună.
Activităţile precum pescuitul şi ieşitul cu cortul sunt printre cele mai periculoase în timpul unei furtuni deoarece necesită timp suplimentar pentru a găsi un loc sigur în care să ne adăpostim, explică John Jensenius, expert în siguranţa în timp de furtună din cadrul NWS.
„De multe ori, oamenii aşteaptă prea mult înainte să se adăpostească atunci când vine o furtună, iar asta îi pune într-o situaţie periculoasă, potenţial mortală”, afirmă Jensenius.