Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfinţită în 25 noiembrie. La ceremonie participă conducătorii tuturor Bisericilor Ortodoxe

„Evenimentul sfinţirii Catedralei Naţionale este un moment foarte important, care va puncta în cel mai luminos mod anul centenar. (…) La baza acestui proiect a stat iniţiativa cinstirii eroilor români din Primul Război Mondial, ulterior, din al Doilea Război Mondial, din vremea comunismului şi astăzi, de ce nu, este importantă pomenirea românilor care au murit şi după 1990, în toate câmpurile militare. Sfinţirea ei este acum fixată, pe 25 noiembrie, înainte cu doar câteva zile de al doilea hram al său, care este Sfântul Andrei. În zilele ulterioare, vor avea loc diverse festivităţi religioase, întâlniri importante, slujbe religioase în această nouă catedrală”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

Evenimentul, care va marca şi anul Centenarului, va avea sute de invitaţi, printre care Patriarhul Kirill, de la Moscova, Patriarhul Bartolomeu, de la Constantinopol şi toţi conducătorii Bisericilor Ortodoxe din Europa şi nu numai.

În ceea ce priveşte finanţarea construcţiei, Vasile Bănescu a explicat că, în anul precedent, Primăria Generală a Capitalei a donat 19,5 milioane de lei, iar Guvernul, alte 20 de milioane de lei, acestea fiind singurele fonduri venite de la stat. Restul au fost donaţii şi sponsorizări private şi contribuţia propriu-zisă a Patriarhiei Române.

 Biserica Ortodoxă Română le răspunde şi celor care şi-au exprimat dezacordul faţă de banii pe care lăcaşul de cult i-a primit de la bugetul local sau central.

Alte articole

Arhiepiscopia Bucureștilor șterge pe jos cu ”fariseul” Clotilde Armand! ”Folosește electoral subiectul Catedralei Mântuirii Neamului”

Catedrala Mântuirii Neamului va avea o icoană de peste 150 de metri pătrați, în turla principală. Când vor fi finalizate lucrările la cea mai mare biserică din țară

„Cei care contestă încă acest proiect o fac ignorând cultura naţională, istoria acestui proiect vechi de peste 130 de ani, ignorând faptul că poporul român este unul creştin şi că majoritatea credincioşilor creştini îşi doresc această catedrală. (…) Este de notorietate, în ultimele zile, iniţiativa nefericită a unei facţiuni din partidul numit USR, pentru că nu toţi membrii USR sunt împotriva finalizării unui proiect. A încerca să sabotezi finalizarea unui asemenea proiect de o asemenea importanţă este total descalificant şi dezonorant”, a adăugat Bănescu, potrivit Mediafax.

Acesta a subliniat că nu este vina Bisericii Ortodoxe Române că, la noi în ţară, nu există infrastructură, aşa cum şi-au exprimat mulţi cetăţeni opinia.

„A dezgropa scheletul acestui sofism «vrem spitale, nu catedrale» este, de asemenea, dezonorant pentru că nu din cauza ridicării unui monument precum Catedrala Naţională nu se construiesc şcoli, spitale sau autostrăzi. A inculpa BOR că nu se construieşte o infrastructură în România este jenant şi ridicol. Ne-ar face un serviciu tuturor aceşti entuziaşti ai militantismului civic dacă s-ar apleca cu multă bună voinţă asupra surselor reale, nu imaginabile, ale risipirii banului public din România. Sursa principală a acestei risipe şi acestei disfuncţionalităţi o constituie corupţia cu majusculă”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Dacă iniţial, Patriarhia şi-ar fi dorit ca întregul proiect să fie finalizat 100% până în anul 2024, acum nu mai există o data fixă tocmai pentru că nu există o finanţare constantă, iar costrucţia este una complexă.

„Nu vor exista din partea BOR presiuni pentru ajutorul pe care statul român ar putea să îl ofere ridicării acestui ansamblu. Urgenţa numărul unu a fost ridicarea catedralei în sine, care ajunsă odată la stadiul de avea uşi, ferestre şi de oferi condiţii optime lucrului în interior ei. Va deveni un proiect care va merge firesc înainte cu o viteză mai mare sau mai mică, în funcţie de posibilităţi. Aşadar, nu pot estima câţi ani de acum înainte vor mai fi necesari, nu puţini”, a mai spus Bănescu, informează Mediafax.

Ansamblul Catedralei Naţionale mai are încă patru construcţii adiacente lăcaşului de cult, fiind vorba despre un centru de diagnostic şi tratament pentru persoanele sărace, despre muzeul Creştinismului Românesc, dar şi despre un parc de aproximativ şase hectare.

Până în acest punct, au fost cheltuiţi aproximativ 80 de milioane de euro, dar se estimează că, până la momentul sfinţirii, se vor mai cheltui peste 10 milioane de euro pentru acoperiş, uşi, ferestre şi pentru crucile de pe cupole.

„Se estimează un cost de peste 90 de milioane de euro, sumă din care aproximativ 16 milioane de euro se vor întoarce la stat sub formă de TVA. Biserica Ortodoxă Română ca şi celelalte culte din România este plătitoare de TVA, aşa cum este plătitoare şi de impozite pe toate clădirile sale, terenurile sale, pe mijloacele fixe, pe maşinile sale şi aşa mai departe”, a adăugat Vasile Bănescu, potrivit Mediafax.

Din punct de vedere tehnic, lucrările sunt în grafic, cele mai avansate fiind la execuţia turlei principale, care se află la o cotă de 62 de metri şi care este şi punctul critic al construcţiei, motiv pentru care va fi terminată ultima.

De asemenea, corpul principal al Catedralei este închis în proporţie de 90%, rămânând de executat doar cupola Pronausului şi cupola din zona altarului până la cota de 45 de metri.

„Avem prevăzut a finaliza structura de rezistenţă a catedralei, cea din beton armat şi zidărie până la cota de 106 metri, în zona turlei principale până la sfârşitul lunii iulie, urmând ca până la sfârşitul lunii septembrie, să finalizăm şi montajul structurii metalice din zona turlei principale. Până la sfârşitul anului, mai sunt prevăzute nişte lucrări, care în acest moment sunt contractate şi ne referim la lucrările de închidere a corpului principal, lucrări de execuţie şi montaj pentru toate ferestrele Catedralei Naţionale, lucrările de montaj pentru toate uşile de la cota 0, inclusiv pentru crucile care vin montate atât în zona corpului principal, turlele secundare, cât şi peste turla clopotniţă şi principală”, a explicat, pentru MEDIAFAX, consilierul patriarhal, Vasile Crăcăoanu, potrivit Mediafax.

Până pe 25 noiembrie, în interior, se va încerca finalizarea montajului picturilor din mozaic de pe zidul altarului.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, în acest moment, se lucrează pe şantier cu aproximativ 600 de muncitori, în două schimburi.

Întrebat dacă faptul că nu a existat o finanţare constantă a dus vreodată la oprirea lucrărilor, Crăcăoanu a răspuns: „Din fericire, nu. Încă din momentul deschiderii acestui şantier, din decembrie 2010, activităţile şi lucrările în acest şantier nu au fost niciodată întrerupte, însă au fost perioade în care sursele de finanţare nu au acoperit lucrările la capacitatea lor maximă. Au fost momente când am putut lucra cu 600, 800 sau 1.000 de muncitori, însă, dacă finanţarea nu permitea acest lucru, ceea ce s-a întâmplat, a fost ca numărul de muncitori să fie micşorat. Astfel, nu am mai executat cu 600 de muncitori, ci au fost 100-150”, potrivit Mediafax.

Vremea neobişnuit de caldă din această iarnă i-a ajutat pe muncitori să fie în grafic cu executarea lucrărilor.”A fost ceva inexplicabuil şi pentru noi, chiar şi pentru colegii care lucrează în şantier, oameni cu experienţă de zeci de ani. Nimeni nu s-a gândit că, în această perioadă, în ianuarie, în special, când trebuia să fie o temperatură de -10, -15 grade, să putem să turnăm beton la şantierul nostru”, a mai spus consilierul patriarhal.

Acesta a mai precizat că în aproximativ două luni, când lucrările la turla clopotniţă vor ajunge la cota 60, cele trei clopote vor fi urcate şi vor fi montate pe nişte structuri metalice. Pe unul dintre clopote se află chipul Patriarhului Daniel şi este printre cele mai mari din Europa. Cântăreşte 25 de tone şi a costat aproximativ 500.000 de lei.

Locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplător. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceauşescu, iar două, translate, potrivit Mediafax.

Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizantină şi occidentală.

Catedrala este proiectată să reziste cel puţin 500 de ani şi la cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter, iar în subsolul clădirii se vor găsi şase adăposturi antiatomice pentru situaţiile de urgenţă, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare.

Construcţia va avea o capacitate de 5.000 de persoane şi 12 lifturi.