„Cred că suntem într-un moment istoric, în care putem să arătăm că există voință, există și dovezi pentru a putea trimite în fața instanței de judecată pe cei care au comis fapte penale chiar cu mulți ani în urmă. A fost o presiune din partea societății și cred că bine s-a întâmplat, pentru că exista riscul de a lăsa cumva așa, în uitare, anumite fapte. În ultimii doi ani au pornit, după aproape 25 de ani, investigații și s-au finalizat cu trimiteri în judecată, cred că acesta este cel mai important pas și el demonstrează voința de a face ceva atunci când ai și dovezi„, a spus Cazanciuc, miercuri, cu ocazia conferinței internaționale „Justice in Communist and Post-communist Regimes” (Justiția în regimurile comuniste și post-comuniste).
El a arătat că este vorba de o evoluție, în primul rând una de mentalități și dincolo de efectul pe care o decizie o poate avea asupra celor implicați, este nevoie să se demonstreze și în fața istoriei că toate aceste lucruri nu rămân nerezolvate, informează Agerpres.
„Toate faptele, dacă sunt dovedite, trebuie mai devreme sau mai târziu pedepsite. Sigur, de preferat este ca o sentință să vină cât mai aproape de momentul săvârșirii faptei, dar dacă din rațiuni istorice o investigație nu a putut porni și la un moment dat istoria face posibilă o asemenea investigație și putem dovedi săvârșirea unei infracțiuni, oricând o decizie este binevenită pentru a sancționa sau a clarifica săvârșirea anumitor fapte”, a mai spus Cazanciuc.
El a precizat, de asemenea, că nu este ușor să demonstrezi după zeci de ani săvârșirea unei fapte și probabil dificultatea unor pași vine tocmai din trecerea unui număr foarte mare de ani și este dificil de probat dacă cineva a săvârșit sau nu o faptă penală.
„Rezultatele, poate nu spectaculoase, poate nu venite la timp, cred că încep să apară. Din păcate nu am avut poate forța Spaniei, ca după un regim opresiv, să spunem că ceea ce au trăit unii dintre semenii noștri să nu se mai întâmple niciodată”, a afirmat ministrul Justiției.
La conferința organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Konrad Adenauer au mai luat cuvântul Dinu Zamfirescu, președintele Consiliului Științific al IICCMER și Radu Preda, președintele executiv al IICCMER, precum și Lukasz Kaminski — președintele Institutului Național al Memoriei din Polonia.
„Aceasta este o instituție complet altfel decât ce știm noi din România, este o super-instituție, un minister practic, al adevărului istoric, (…) adică autoritatea domnului Kaminski este reală, pentru că are câteva mii de subordonați și, dintre aceștia, câteva zeci bune de procurori, oameni care instrumentează cazurile de abuzuri și care trimit practic, către procuratura generală a republicii, oameni asupra cărora planează bănuiala întemeiată documentar că ar fi comis infracțiuni în perioada regimului militar comunist din Polonia, sau în general în perioada comunistă„, a spus Radu Preda.
Citeşte şi Alina Gorghiu: „Am fost ameninţată public de către Ministrul Justiţiei. Iată dovada!”