CCR discută pe 16 ianuarie sesizarea pe OUG referitoare la înfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor

PNL şi USR solicită CCR, în sesizarea de neconstituţionalitate privind OUG 90/2018 referitoare la înfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor, să înainteze Curţii de Justiţie a UE o serie de întrebări preliminare şi să suspende soluţionarea sesizării până la pronunţarea unei hotărâri preliminare de către CJUE.

Semnatarii sesizării arată că raportul Comisiei Europene în cadrul MCV a impus României opt noi recomandări, între care menţionează suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă subsecvente, revizuirea legilor Justiţiei, ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum şi de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, scrie Agerpres.

Iniţiatorii demersului adresează mai multe întrebări preliminare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„MCV (…) trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a UE, în sensul articolului 267 TFUE, act care poate fi supus interpretării CJUE? (…) Conţinutul, caracterul şi întinderea temporală a MCV (…) se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la UUE, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român? (…) Articolul 2 din Tratatul privind UE trebuie interpretat în sensul obligaţiei statelor membre de a respecta criteriile statului de drept (…) în cazul înfiinţării urgente a unei secţii de parchet de anchetare exclusiv a infracţiunilor comise de magistraţi, ce dă naştere unei îngrijorări deosebite în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi poate fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraţilor şi de exercitare de presiuni asupra acestora? Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind UE trebuie interpretat în sensul obligaţiei statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecţie juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv prin înlăturarea oricărui risc legat de influenţă politică asupra cercetării penale a unor judecători, aşa cum este cazul înfiinţării urgente a unei secţii de parchet de anchetare exclusiv a infracţiunilor comise de magistraţi, ce dă naştere unei îngrijorări deosebite în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi poate fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraţilor şi de exercitare de presiuni asupra acestora?”, întreabă semnatarii sesizării.

Alte articole

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

Carmen Iohannis împlinește 66 de ani. Soția fostului președinte Klaus Iohannis a rămas la catedră la Sibiu

Aceştia apreciază că CCR trebuie să solicite CJUE să pronunţe o hotărâre preliminară în procedură accelerată.

PNL şi USR invocă în sesizarea de neconstituţionalitate motive extrinseci de încălcare a Constituţiei. Astfel, aceştia arată că Guvernul nu a motivat urgenţa acestui act normativ. De asemenea, se precizează că a fost încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.

Se invocă, de asemenea, şi motive intrinseci de neconstituţionalitate, printre care faptul că textul referitor la competenţele Secţiei este redactat neglijent, neclar, considerând că este imprevizibil în interpretarea sa ulterioară şi generează o aplicare viitoare impredictibilă.

„Vă solicităm să constataţi că dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie sunt neconstituţionale, deoarece încalcă prevederile art. 1 alin. (4), art.1 alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4), art.115 alin. (6), art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României”, concluzionează semnatarii sesizării.