Chirurgii universitari din Timişoara susţin reluarea activităţii de transplant

Pacienții din zona de vest a țării așteaptă pe listele altor spitale din țară, iar unii decedează între timp. Primul care ar urma să fie reluat este transplantul renal, iar medicii de la Spitalul Județean susțin că specialiștii există și echipa este formată.

„Vizavi de transplantul renal, noi suntem acum în plină procedură de renovare a Blocului operator pe secția de Urologie. Este un proiect care a început în urmă cu peste un an, banii (circa 1 milion de euro, n.r.) au fost alocați de Consiliul Județean Timiș și ne apropiem de finalizarea licitației la faza de secție. La etajul V, unde este secția de Urologie, vor fi și paturile de transplant renal. Noi sperăm să finalizăm licitația (pentru lucrări de modernizare a structurii și a infrastructurii, reabilitări și modernizare, n.r.) și să semnăm contractul până la sfârșitul acestui an. Zilele trecute am discutat cu colegi din Colegiul de la Urologie și am căzut de acord ca în momentul în care se semnează contractul și începe renovarea secției să începem și toate demersurile pentru obținerea acreditării (de transplant, n.r.), pentru că obținerea autorizației de transplant va fi o perioadă cel puțin la fel de dificilă ca și renovarea, construcția, modernizarea„, a declarat, pentru AGERPRES, conf. dr. Marius Craina, manager general al Spitalului Județean Timișoara.

Conform acestuia, „dacă lucrurile merg în continuare la fel ca și până acum, Timișoara va redeveni centru universitar în care se va realiza transplantul renal”.

Cel de-al doilea organ care se pregătește a fi (re)transplantat la Timișoara este ficatul. La Spitalul Municipal din Timișoara a existat un compartiment de transplant hepatic, dar care nu mai este funcțional de mai bine de un deceniu. Ultimele intervenții de „transplant hepatic” de aici s-au limitat la ”ciupirea” de țesut din ficat pentru biopsii și stabilirea exactă de diagnostice.

Alte articole

Cine sunt cei trei eroi martiri ale căror nume apar pe plăcuțele comemorative de pe fațada Catedralei Mitropolitane din Timișoara: „Hai să te pup, că nu ştiu dacă mă mai întorc”

Târguri de Crăciun 2024. La Timișoara, prețuri pentru toate buzunarele. Ce delicatesă costă 200 de lei kilogramul

„Pentru a porni acest transplant hepatic, baza materială nu este ceva extraordinar, ieșit din comun: o unitate de anestezie terapie intensivă (ATI) performantă, pe care o avem. Avem nevoie de ‘meseriași’, oameni care să fie antrenați în această activitate. Și avem nevoie de o echipă, chirurg și anestezist. Dacă vrei să meargă treaba înainte, trebuie să lași oameni după tine. În doi-trei ani am putea demara. Deocamdată nu suntem acreditați, dar și aici este o luptă cu ceilalți. Să începem cu transplantul de rinichi, care din punct de vedere tehnic este cel mai simplu. (…). Am avut pacienți care au decedat așteptând transplantul hepatic. (…). Când e totul pus la punct și este rutină, totul este facil, la fel ca la orice operație„, spune prof. univ. dr. Sorin Olariu, șeful Clinicii Chirurgie I a Spitalului Județean Timișoara.

Citeşte şi Voiculescu: Suspiciuni de cheltuire a banilor publici la Agenţia Naţională de Transplant şi la patru spitale. Vor fi sesizări penale

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, prof. dr. Marius Raica, susținător al reluării activității de transplant în spitalele din municipiu, a declarat pentru AGERPRES că atunci când s-a făcut primul transplant din România, la Timișoara, cu donor de la cadavru, în 1981, de către prof. Petru Drăgan, au fost anumite legi, dar acum există o Lege a transplantului.

„Este normal să se recolteze organe prin Programul Național de Transplant, dar nu este normal să nu se facă în Timișoara transplantul. Eu consider că la ora actuală, colectivul care ar putea fi implicat în transplant a ajuns la un grad de activitate suficient de performant pentru a executa aceste manevre. Circuitele de transplant pot fi puse la punct în mai puțin de șase luni, dacă există dorință strategică și politică la nivel academic în acest sens. Și consider că echipa actuală de la Spitalul Județean poate realiza aceste transplanturi„, a afirmat prof. Marius Raica.

În privința transplantului pulmonar, care nu s-a efectuat niciodată la Timișoara, rectorul UMF susține că există doi specialiști pneumologi de la Pneumologie, respectiv cu orientare de medicină internă, care au fost pregătiți la Viena și care se pot pregăti în continuare pentru acest gen de intervenții.

„Încă nu avem compartimentul bine dezvoltat de chirurgie toracică, adaptat acestei proceduri care este ceva mai complicată decât pentru alte tipuri de transplant, pe termen mediu„, a spus prof. Marius Raica.

Potrivit acestuia, o strategie de transplant ar putea fi pusă la punct în maximum doi ani. „Dacă ar depinde strict de UMF, aș spune un an, dar ținând cont de marja de eroare pe care trebuie să o acord întotdeauna Ministerului Sănătății, spun că cel târziu în doi ani„, a completat rectorul Raica.

În aceste zile a fost prezent la Timișoara prof. Giuliano Testa, medicul italian care a efectuat primul transplant de uter, în SUA, la o femeie care s-a născut fără acest organ, iar ginecologii timișoreni privesc în perspectivă și spre o astfel de manevră chirurgicală.

„Este o mare provocare transplantul uterin, pentru că ar ajuta un segment de femei pentru care ar fi poate unica soluție să poată avea cuplul copilul său. Ca și în cazul transplantul oricărui alt organ, și transplantul de uter, care s-a realizat în Europa, iar Testa l-a reușit în SUA, este într-adevăr de mare interes pentru partea ginecologică, pentru partea medicală. Ne gândim la acele femei la care este indicată histerectomia, femeile nu mai pot rămâne gravide, sunt femei tinere, iar cu ajutorul transplantului uterin pot rămâne însărcinate și pot naște propriul copil”, a declarat, pentru AGERPRES, managerul Spitalului Județean, Marius Craina, specializat în ginecologie.

La Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, programul de transplant cardiac a fost organizat din 1997, rezultatul fiind prima recoltare de cord pe plan local, cu intervenția de transplant realizată la Târgu Mureș, în ianuarie 2000, iar în luna mai a aceluiași an a fost efectuat la Timișoara primul și singurul transplant de cord, la un tânăr de 16 an. În prezent, programul de transplant este sistat.

În a doua jumătate a secolului trecut, dr. Vladimir Fluture, la Timișoara, a făcut parte dintr-o echipă care a efectuat primul transplant experimental de ficat.

Pionieratul transplantului renal în România îi aparține medicului timișorean Petru Drăgan, care a efectuat un transplant renal de la donator decedat, în 1981.

În anul 2001, prof. dr. Margit Șerban, de la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara, a efectuat primul transplant medular, iar în anul 2004, transplantul de celule stem a fost efectuat pentru prima dată, pentru o afecțiune a miocardului, la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, de către prof. dr. Ștefan Drăgulescu și prof. dr. Virgil Păunescu.

Citeşte şi Voiculescu: Am îndoieli că Spitalul Sfânta Maria a fost acreditat judicios pentru transplant. Primăria Capitalei să permită verificări