COD ROŞU, avertisment de la ANM! Ce zone sunt vizate de alerta meteo

Starea stratului de zăpadă în 08.01.2019, ora 14

În ultimele 24 de ore vremea a fost geroasă. Cerul a fost variabil, temporar noros și izolat a nins slab. Vântul a suflat slab și moderat, cu unele intensificări de 70-90 km/h pe creste. Pe arii restrânse s-a semnalat ceață, asociată și cu depunere de chiciură. Grosimea stratului de zăpadă a fost în general în scădere mai ales datorită procesului de tasare. La ora 14, acesta măsura 191 cm la Bâlea-Lac, 110 cm la Vf. Omu, 96 cm la Vlădeasa 1400, 86 cm la Păltiniș, 76 cm la Cuntu, 72 cm la Bucin, 71 cm la Semenic, 70 cm la Sinaia, 70 cm la Vf. Vlădeasa, 69 cm la Vf. Călimani, 64 cm la
Parâng, 63 cm la Vf. Ceahlău, 63 cm Vf. Țarcu, 60 cm la Predeal, 33 cm la Fundata și 24 cm la Vf. Iezer-Rodnei.

Evoluţia vremii în intervalul 08.01.2019 ora 20 – 09.01.2019 ora 20:

Vremea se va încălzi ușor față de intervalul precedent, însă va rămâne geroasă în cursul nopții și al dimineții. Cerul va fi mai mult noros, iar noaptea, local va ninge, în general slab. Cantități de precipitații mai însemnate se vor înregistra doar în Carpații Occidentali și vestul Meridionalilor. Mâine în timpul zilei va ninge slab pe arii restrânse din toate grupele muntoase. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în zonele de creastă, mai ales în vestul Carpaților Meridionali. Izolat se va mai semnala ceață asociată și cu depuneri de chiciură.

Alte articole

Prognoza meteo. Norii se ciocnesc după Paşte, vom avea grindină, tunete şi fulgere, dar şi căldură toropitoare

Se întorc ninsorile! Orașele din România în care ninge după Paște. Prognoza EaseWeather şi Accuwheater mai 2025

Peste 1800 m: temperaturi minime: -17 la -12 gr.C; temperaturi maxime: -11 la -6 gr.C

Sub 1800 m: temperaturi minime: -12 la -10 gr.C; temperaturi maxime: -6 la -1 gr.C

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Făgăraș: risc mare

La altitudini de peste 1800 m, partea superioară a stratului este reprezentată de zăpadă relativ recentă, uscată, cu rezistență scăzută. Acest strat instabil are în general 20-30 cm, însă pe alocuri depășește 50 cm. În interiorul stratului, mai ales pe versanții sudici și sud-estici, se regăsesc plăci de vânt care pot constitui o suprafață propice glisării starturilor superioare. Declanșarea avalanșelor e posibilă chiar și la o supraîncărcare slabă, iar pe anumite pante unde se regăsesc și depozite mari de zăpadă, sunt posibile și avalanșe de mari dimensiuni.

La altitudini mai mici de 1800 m, în partea superioară a stratului, găsim un strat instabil de zăpadă relativ recentă, cu rezistență scăzută, care are în general 20-30 cm grosime. Pe pantele înclinate și foarte înclinate, declanșările de avalanșe de mici și medii dimensiuni sunt posibile chiar și la supraîncărcări slabe. Izolat, în zone adăpostite, unde s-au format depozite considerabile de zăpadă, există riscul declanșării de avalanșe de mari dimensiuni.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Bucegi: risc mare

La altitudini de peste 1800 m, stratul este instabil în partea superioară, fiind alcătuit din 30-40 cm de zăpadă ce a fost spulberată de vânt, relativ recentă, cu coeziune slabă între cristale și rezistență scăzută. În stratul superior, pe versanții sud-vestici, sudici și sud-estici, se regăsesc plăci de vânt. Declanșarea avalanșelor e probabilă chiar și la o
supraîncărcare slabă a stratului iar pe unele pante sunt condiții și pentru declanșarea unor avalanșe de mari dimensiuni, prin angrenarea straturilor subiacente.

La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă este de dimensiuni mai reduse, s-a consolidat ușor în profunzime, însă la suprafață găsim un strat de 20-30 cm, instabil, format din zăpadă căzută în ultima perioadă. Pe văi sunt zone cu acumulări importante de zăpadă. Declanșările de avalanșe sunt posibile pe pantele suficient de înclinate, la supraîncărcări slabe și în cazuri izolate pot fi și de dimensiuni mari.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu – Godeanu: risc însemnat

La peste 1800 m sunt prezente numeroase plăci de vânt, în special pe versanții estici și sudici, iar primii 20-30 de cm din strat, formați din zăpadă pulver relativ proaspătă, prezintă rezistență scăzută. Vântul a favorizat depunerea și acumularea zăpezii în zonele adăpostite și pe văi iar acolo stratul instabil de la suprafață este de dimensiuni mai mari. La supraîncărcăre slabă cu turiști sau schiori, se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii, iar în zonele cu acumulări însemnate, avalanșele pot fi și de dimensiuni mari.

Și la altitudini mai mici de 1800 m, stratul în partea sa superioară este instabil, constituit și aici din zăpadă pulver. În general, stratul de zăpadă măsoară 60-70 cm, însă în zone adăposite sau format depozite însemnate de zăpadă.

Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai înclinate.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Parâng – Șureanu: risc însemnat

Partea superioară a stratului, măsoară 30-40 cm și este instabilă, fiind formată din zăpadă relativ recentă, cu coeziune slabă între cristale.

La peste 1800 m, regăsimnumeroase plăci de vânt, în special pe versanții sudici. Pe văi și în zonele adăpostite se întâlnesc și depozite de zăpadă mai însemnate. Avalanșe medii se pot declanșa pe pante înclinate și foarte înclinate, la supraîncărcări slabe. În cazuri izolate se pot declanşa și avalanșe de dimensiuni mari, prin angrenarea straturilor subiacente.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Munții Vlădeasa – Muntele Mare: risc însemnat

Stratul este format în partea superioară din zăpadă relativ recentă, cu rezistență scăzută, care pe alocuri atinge 10-20 cm. În profunzime, stratul de zăpadă este mediu stabilizat, cu rezistență scăzută. Declanşarea avalanşelor e posibilă doar pe pantele înclinate și foarte înclinate (peste 40 grade), la supraîncărcări slabe.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Nordică a Carpaților Orientali (zona Munților Rodnei): risc însemnat

La peste 1800 m, startul superior este format compus din zăpadă uscată, cu coeziune slabă între cristale, depusă peste un strat ușor consolidat, în care regăsim plăci de vânt mai vechi sau peste cruste subțiri de gheață. În zonele adăpostite și pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă, cu rezistență relativ scăzută. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la peste 1800 m chiar şi la supraîncărcări slabe, mai ales pe pantele înclinate, iar sub 1800 m declanșările sunt posibile în cazuri izolate, la supraîncărcări mari.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Centrală a Carpaților Orientali (zona Munților Călimani – Bistriței – Ceahlău): risc însemnat

La peste 1800 m, în partea superioară a stratului, regăsim un strat cu o grosime în general de 10-20 cm, de zăpadă relativ recentă, uscată, ce a fost spulberată de vânt. Sub acest strat se găsesc plăci de vânt, cu precădere pe versanții sudici și estici. Pe văi și în zonele adăpostite sunt depozite mai însemnate de zăpadă. Pe pantele cu înclinare mare, declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe.

La altitudini mai mici de 1800 m stratul are dimensiuni mai reduse și este relativ stabil, iar avalanșele sunt posibile doar în cazuri izolate, la supraîncărcări mari.