Comisia Europeană avertizează România să îşi respecte obligaţiile de disciplină bugetară

„Am identificat şase ţări ale căror strategii bugetare ar putea prezenta riscuri la adresa respectării angajamentelor luate în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere. Aceste ţări mai au încă timp să ia măsurile necesare, de aceea le trimitem astăzi un semnal de avertizare timpurie. Suntem pregătiţi să începem un dialog constructiv cu aceste ţări în vederea minimizării riscurilor avute în vedere”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele CE responsabil pentru moneda euro şi dialogul social.

Evaluarea conformităţii cu Pactul este un proces continuu, care se desfăşoară pe tot parcursul anului, se arată în comunicat.

Pentru Spania, întrucât această ţară face în prezent obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive, atenţionarea ia forma unei recomandări autonome a Comisiei, care reprezintă un instrument curent introdus în pachetul privind supravegherea şi monitorizarea bugetare ca un mecanism de alertă timpurie pentru statele membre din zona euro în cadrul componentei corective.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarat la rândul său că măsurile reflectă o evaluare actualizată a perspectivelor bugetare dintr-o serie de ţări în urma previziunilor economice de iarnă ale Comisiei.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

„Am făcut tot ce am putut pentru a alerta autorităţile naţionale cu privire la riscurile privind respectarea obligaţiilor. De ele depinde acum modul în care vor ţine seama de observaţiile noastre atunci când îşi vor prezenta, în aprilie, planurile bugetare pe termen mediu”, a spus M.oscovici.

Şeful direcţiei de Afaceri Economice şi Financiare din Comisia Europeană, Isabel Grilo, a avertizat miercuri, la Bucureşti, că măsurile de stimulare fiscală, creşterea cheltuielor şi lipsa unor studii care să analizeze clar impactul deciziilor ar putea genera un deficit structural de aproape 4% din produsul intern brut (PIB) în 2017.

Deficitul structural se calculează pe baza dezechilibrului fundamental, pe termen lung, între cheltuielile şi încasărilor bugetului.

„Scăderea cotei generale de TVA la 20% şi a celei pentru alimente la 9% a contribuit cel mai mult la o deviere de la cadrul fiscal în 2015. În 2017 am putea vedea un deficit structural de 4% (din PIB, n.r.), după un nivel de 3% înregistrat în 2016. S-ar putea pierde progresele făcute în 2014 şi 2015, când deficitele structurale nu au depăşit 1%”, a spus Grilo.

Oficialul european susţine că implementarea măsurilor decise de către autorităţile din România nu a fost în conformitate cu recomandările executivului de la Bruxelles, iar studiile de impact au lipsit.

„Multe măsuri au fost luate ad-hoc, rapid. Nu s-a studiat cu atenţie impactul măsurilor luate. Pe lângă impactul direct al acestora, a existat şi unul indirect, care nu este încă cunoscut în mod exact”, a mai spus oficialul european.

Pentru acest an, guvernul are programat un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, nivel dublu faţă de cel înregistrat în 2015.

Ca parte a ciclului semestrului european, în primăvară pot fi adoptate noi propuneri ale Comisiei de recomandări ale Consiliului adresate statelor membre în materie bugetară. Acest lucru va permite luarea în considerare a informaţiilor pe care statele membre le prevăd în programele lor naţionale de reformă şi în programele lor de stabilitate sau de convergenţă, inclusiv a oricărei acţiuni ulterioare pachetului de astăzi.

Recomandările se vor baza, de asemenea, pe previziunile de primăvară ale Comisiei, care vor include datele bugetare finale pentru 2015 validate de Eurostat.

În urma comunicării din 8 martie 2016 privind semestrul european 2016, Comisia va iniţia consultări cu guvernele, parlamentele naţionale, partenerii sociali şi alte părţi interesate.

În martie şi în aprilie, Comisia va organiza, de asemenea, alte întâlniri bilaterale cu statele membre. Aceste întâlniri vor constitui o ocazie de a discuta rapoartele de ţară cu autorităţile naţionale.

În luna aprilie, statele membre urmează să îşi prezinte programele naţionale de reformă şi programele de stabilitate (în cazul ţărilor din zona euro) sau de convergenţă (în cazul ţărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma pachetului de iarnă.

Pe această bază, Comisia va prezenta în primăvară propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări, care vor viza principalele provocări ce trebuie abordate. Recomandările vor cuprinde şi orientări de ordin bugetar, care se vor baza pe previziunile de primăvară ale Comisiei ce vor include datele bugetare finale pentru 2015 validate de Eurostat.