Consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu a precizat că suma reprezintă nevoia netă de finanțare și nu include banii necesari pentru refinanțarea datoriilor mai vechi.
„Când vorbim despre cifre foarte mari, semnificația reală a acestora ne poate scăpa foarte ușor. Iată, spre exemplu, nevoia netă de finanțare a statului român: 60 de miliarde de euro într-un singur an. Vorbim despre nevoia netă, nu despre suma pe care o împrumutăm pentru a rostogoli datoriile mai vechi. Să trecem deocamdată și peste chestiunea dobânzilor, ca să nu ne pierdem în detalii”, a scris Eugen Rădulescu pe pagina sa de Facebook.
Eugen Rădulescu a raportat suma la numărul de salariați din România şi spune că, la aproximativ 5,1 milioane de angajați și un salariu mediu net lunar de 1.100 de euro, fiecare salariat ar trebui să renunțe la veniturile obținute pe parcursul unui an pentru ca suma respectivă să fie acoperită.
„Ce înseamnă, de fapt, 60 de miliarde de euro? Hai să vedem. În România sunt 5,1 milioane de salariați, care au un salariu mediu net lunar de 1.100 de euro. Ei bine, pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare a statului, toți acești 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească degeaba întregul an. Abia atunci datoria statului nu ar mai crește – decât, desigur, cu dobânzile aferente anului respectiv”, a continuat Eugen Rădulescu.
Economistul a legat situația actuală de deficitul bugetar înregistrat în 2024, pe care îl indică la 9,3% din PIB: „Aici ne-a adus „bairamul” din 2024, an în care deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB. Nicio țară aflată în război nu ajunge la asemenea cifre! Sau, pentru a mă exprima în termeni extrem de simpli: statul român a cheltuit 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget, într-un an fără nicio criză! Asta se întâmplă când te doare de deficit în… nu mai știu unde zicea cineva foarte important!”.
Recent, Eugen Rădulescu provicat controverse dure după ce a scris pe Facebook că „vom mânca iarbă și scoarță de copac”, într-o analiză a situației economice. BNR s-a delimitat de declarația angajatului său: „Mesajele și opiniile exprimate de angajați ai BNR pe conturile personale reprezintă opinii personale și nu constituie luări de poziții oficiale ale băncii centrale”.