Cum se ţine Postul Mare la creştinii ortodocşi şi la cei catolici ne spun preoţii despre Postul Paştelui

E o perioadă aspră, care îndeamnă la smerenie şi căinţă, scrie libertatea.ro. Renunţi la carne, lactate, ouă, la ce e „de dulce” sau „de frupt” şi … gata! Cam asta înseamnă postul pentru majoritatea dintre noi. Şi nici nu e greu să aflăm cum se ține Postul Mare. Nu e greu nici să-l ținem în zilele noastre. Mai ales că nu e magazin ori supermarket care să nu aibă un stand special dedicat unei game variate de aşa-numite produse „de post”. Dar oare în asta constă postul? E deajuns o pauză în consumul de delicatese culinare ca să ne spălăm de păcate?

Citeşte şi Sute de kilograme de peşte au fost confiscate înainte de Buna Vestire

Părintele Constantin Zăiceanu, profesor la Seminarul Teologic Botoșani, e de altă părere: „Postul trebuie să ne apropie de Dumnezeu. Este ca o jertfă de preamărire, de supunere. Postul nu înseamnă doar abţinere de la hrană. Ci un efort de a birui ceea ce este rău în noi şi de a scoate la lumină dorinţa de a ne apropia de modul de viaţă îngeresc. E o perioadă care pregăteşte sufletul şi corpul să primească Sângele şi Sfântul Trup al Domnului.”

Pe de altă parte însă, postul s-a dovedit a fi o metodă benefică de igienizare a organismului, de menţinere a sănătăţii. Ba chiar unii medici îl recomandă ca mijloc de vindecare pentru organismul obosit, intoxicat de hrană îmbelşugată. Totuşi, practicat din nevoie, postul e lipsit de valoarea religioasă pe care o are atunci când e practicat de bună voie, din motive pur spirituale.

Alte articole

Postul Paștelui 2025: Ce NU ai voie să mănânci. Lista alimentelor interzise și zilele cu dezlegare la pește

Ce semnificație are sărindarul din Postul Paștelui. Este un obicei specific tradiției creștine

Îngerii nu mănâncă

O erudită faţă bisericească spunea cândva, de mult, că „nici Dumnezeu, nici îngerii nu au nevoie de hrană”. Cum noi suntem doar simpli oameni, trebuie să mai şi mâncăm ca să trăim. „Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii, e cel mai lung şi mai aspru dintre toate celelalte, aducându-ne aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii mesianice.”, spune părintele Zăiceanu.

Conform tradiţiei bisericeşti, în Postul Mare, de luni până vineri inclusiv, se mănâncă numai hrană uscată, o singură dată pe zi, seara. Iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. În această perioadă sunt oprite nunţile şi serbarea zilelor de naştere sau onomastice, căci petrecerile şi veselia nu au ce căuta în cadrul plin de smerenie, sobrietate şi pocăinţă, pe care-l presupune postul. Până şi „toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamna la smerenie, întristare şi căinţă. Acum se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor.”, mai spune preotul Zăiceanu.

Citeşte şi VACANŢA DE PAŞTE 2017: Bucurie pentru elevi, două săptămâni fără şcoală. Mai multe ZILE LIBERE

Postul e un fel de reîntoarcere în paradis

Ortodox sau catolic, Postul Mare a acelaşi. Chiar dacă lumea spune că ar fi mult mai îngăduitor din punct de vedere alimentar şi mai uşor de ţinut, postul catolic ţine tot 40 de zile. Diferenţa e aceea că nu începe lunea, ca la ortodocşi, ci în Miercurea Cenuşii, zi numită astfel după ritualul apusean ce constă în presărarea de cenuşă pe creştet. E drept că rigorile privind hrana sunt mult mai lejere decât în postul ortodox. Însă asta nu-i schimbă cu nimic valoarea spirituală:

„Credincioşii catolici urmează în general postul alb, în care sunt permise lactatele, ouăle şi peştele. Dar v-aţi întrebat vreodată de ce postim? Părinţii Bisericii spuneau că omul a fost alungat din rai din cauza lăcomiei, din dorinţa de a mânca fructul oprit. Cine e prea sătul, e incapabil să se roage din adâncul sufletului. Căci pântecul pune stăpânire pe creier, pe conştiinţă, iar Spiritul Sfânt nu mai poate intra, nu mai are loc.”, povesteşte părintele Sebastian, de la Biserica Sankt Michael din Wachau, Austria.

Mâncarea ne îndepărtează de spirit

Chiar aşa limitaţi să fim noi, oamenii, încât mâncarea să ne întunece judecata? Pârintele Sebastian aşa crede: „Dacă ne concentrăm asupra unui lucru, uităm de celelalte. Aşa sunt oamenii. Dar postul nu ţine doar de mâncare, ci reprezintă o revenire la curăţenia sufletească. E suficient să renunţi în această perioadă la a face ceva ce-ţi place foarte mult: să nu mai fumezi sau să nu mai bei bere de exemplu, să promiţi că măcar o săptămână vei fi mai bun şi să te ţii de cuvânt. E un pas înainte în faţa lui Dumnezeu.

În vechime găsim exemple de monahi care se hrăneau doar cu pâine neagră uscată, înmuiată în apă. Ba chiar amestecau făina cu cenuşă, pentru ca pâinea să fie amară. Însă noi nu suntem îngeri. Trebuie doar să ne găsim măsura în toate. Până la urmă, scopul postului este sănătatea trupului, recăpătarea puterii de muncă, înălţarea spirtuală şi reîntoarcerea la credinţă.” Acum, că știi ce înseamnă și cum se ține Postul Mare, Doamne-ajută!