CUTREMUR resimţit în România. CUTREMURUL a avut magnitudinea de 6.6 şi s-a produs în Marea Egee, la 80 km adâncime, potrivit INFP.
„Cutremurul nu este din România, este din Marea Egee şi s-a resimţit şi în România în partea sudică mai ales”, a precizat directorul Institutului Naţional de Fizica Pământului, Constantin Ionescu, la România TV.
Potrivit Institutului American de Geofizică USGS, cutremurul a avut magnitudinea de 6,4 grade şi s-a produs la o distanţă de circa 77 km sud/sud-vest de Alexandropolis şi la o adâncime de 10 de km. USGS a precizat iniţial că seismul a avut magnitudinea de 7,2 grade şi s-a produs la 91 de km adâncime.
Observatorul din Atena şi autorităţile elene au indicat că un seism cu magnitudinea de 6,3 grade s-a produs sâmbătă în largul insulei Lemnos din Marea Egee, în nord-estul Greciei, fără să se înregistreze victime, relatează AFP.
Astrolog: Cutremure multe în România, până în primăvara lui 2015
Locuitorii din Istanbul, în Turcia vecină, au resimţit un cutremur mai mic, care a durat circa 10 secunde.
Seismul s-a resimţit în România, inclusiv la Bucureşti, dar şi în Bulgaria.
Un cutremur de 3,2 pe scara Richter s-a produs şi vineri, la 12.34, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP)
Lista actualizată a clădirilor din Bucureşti cu RISC RIDICAT DE PRĂBUŞIRE în caz de CUTREMUR
Cutremurul cu cea mai mare magnitudine de anul acesta din România a avut 5 grade şi s-a înregistrat la 29 martie, tot în zona seismică Vrancea.
La 6 octombrie 2013, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.
Anul trecut, în zona Vrancea s-au mai produs opt seisme cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 21 noiembrie (4,4 grade), 15 octombrie (4,7 grade), 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).
Kitul de supravieţuire pare un rucsac simplu, plin cu lucruri la fel de simple. Numai că aceste lucruri pot salva vieţi în anumite condiţii. Kitul conţine o trusă medicală, apă, conserve cu mâncare, biscuiţi, o lanternă, un radio cu baterii şi un fluier.
„Kitul de supravieţuire face diferenţa dintre viaţă şi moarte şi se poate întâmpla să scapi dintr-un cutremur şi să mori pentru că nu ai ştiut care sunt lucrurile de care ai nevoie şi pe care să le pui în acest kit de supravieţuire„, a declarat Mario DeMezzo, Habitat for Humanity România.
Un astfel de kit costă între 250 şi 300 de lei. Specialiştii spun că rucsacul de siguranţă trebuie să devină ceva obişnuit în casele românilor, şi în special în Bucureşti. Capitala europeană cu cel mai mare grad de risc în caz de cutremur, spune presa engleză. De altfel, două cutremure s-au produs numai în ultimele 24 de ore. Iar autorităţile avertizează că trebuie să fim pregătiţi pentru ce e mai rău.
„Este o anumită încărcare tectonică în zona respectivă. Nu putem să neglijăm şi posibilitatea unui cutremur mare care va veni când va veni. Trebuie să fim pregătiţi„, a precizat Mircea Radulian, director ştiinţific INFP.
Cel mai puternic seism din acest an s-a produs sâmbătă şi a avut magnitudinea de 5 pe Richter.
Citeşte şi Măsură rapidă împotriva cutremurelor. Vezi ce decizie s-a luat pentru evitarea carastrofelor
CUTREMUR ÎN ROMÂNIA: Zonele cu risc ridicat
În România anul 2014 a început cu o activitate seismică intensă, după ce anul trecut s-au înregistrat peste 1.000 de seisme. Cea mai periculoasă zonă din punct de vedere seismic rămâne Vrancea, unde se înregistrează adesea mişcări telurice, însă nu este e neglijat nici zona Făgăraş, spune directorul INFP, Mircea Radulian.
„Tot ce s-a intamplat, deocamdata este o activitate normala. Vrancea este principala zona care ne da batai de cap. Cutremurele au fost relativ mici, cu exceptia celui de acum doua zile, de 4,4. Cel mai probabil e sa avem o activitate in continuare, in special in zona Vrancea. Vor mai fi cutremure de 4, acestea apar cam la o luna, doua in zona Vrance, care ramane principala zona periculoasă, dar e puţin probabil să avem cutremure peste 7”, a spus Mircea Radulian, recent, la România TV.
Specialistul a explicat că situatia este mai greu de prognozat in alte zone: „Pot sa mai apara cutremure in Carpati, in Maramures, Banat, Crisana. Nu e exclus sa avem cutremure crustale, dar in general ele sunt mici. Printre cele mai periculoase zone ar putea fi zona Fagaras, unde au fost inregistrate cutremure peste 6, dar sunt rare”.