Odată ce a trecut moțiunea contra guvernului Bolojan, criza politică din România se prelungește, iar leul se prăbușește – o rimă deloc surprinzătoare, în legătură cu care fostul ministru Daniel Dăianu transmite un avertisment extrem de dur.
Dăianu, în prezent președinte al Consiliului Fiscal, asociază căderea leului cu criza politică din țară, subliniind că ”riscul cel mai mare este să asistăm la o stopare a procesului de corecție”.
”Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică, fără îndoială. Leul a fost relativ stabil în ultima perioadă pentru că exista perspectiva unei corecții bugetare importante, începută încă de anul trecut, iar bugetul pentru acest an a fost construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB. În aceste condiții, tensiunile de pe piața valutară sunt firești, mai ales într-o economie precum cea a României, care are dezechilibre majore, atât în ceea ce privește deficitul bugetar, cât și deficitul extern, adică deficitul de cont curent. Nu este surprinzător că am ajuns în această situație. (…) Este cea mai nervoasă piață, chiar mai nervoasă decât piața bursieră, pentru că acolo există jucători cu experiență, care lucrează cu orizonturi de timp mai lungi și nu vând sau cumpără în mod speculativ. Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români. Dar riscul cel mai mare este să asistăm la o stopare a procesului de corecție”, consideră fostul ministru al Finanțelor.
Pe de altă parte, Daniel Dăianu subliniază că România este obligată să se țină de obiectivul reducerii deficitului bugetar, iar asta fără să opereze reduceri de taxe și impozite, care ar duce la sancțiuni din piața piețelor.
”O consolidare fiscal-bugetară nu se poate face fără costuri. Nu ai cum. Putem imagina măsuri care să ajute unele sectoare economice, chiar să gândești un program de acțiuni care să vizeze o întărire a economiei. Dar în condițiile acestui proces de corecție este foarte dificil să vorbim despre relansare economică. Care relansare economică când noi trebuie să reducem deficitul bugetar? Nu să rămânem la 6% din produsul intern. Sau deziderate de genul să reducem taxe și impozite. Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România, fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești”, a spus fostul ministru.
În acest context, președintele Consiliului Fiscal a fost solicitat să comenteze declarațiile unor politicieni, conform cărora deficitul bugetar nu ar fi atât de important. Dăianu i-a criticat dur pe respectivii, afirmând că sunt aceiași ”care condamnă împrumuturile mari pe care le face România”.
”Cum să nu fie important deficitul bugetar? Personajele care spun că nu contează deficitul bugetar sunt aceleași care condamnă împrumuturile mari pe care le face România. Împrumuturile acestea nu exprimă dorința cuiva aflat la gestionarea treburilor publice la un moment dat. Dacă am putea să nu mai facem împrumuturi, dar nu se poate.
Ceaușescu a încercat ca România să nu mai facă împrumuturi. Și-a introdus o politică, care a adus beznă și multe necazuri populației din România. Atunci a încercat practic să nu mai existe datorie publică. Noi nu avem ce să facem. (…)
Oamenii care au dus deficitul bugetar la peste 9% în 2024 ar trebui să tacă din gură. Pentru că și în 2025, în pofida unei ajustări importante, am rămas cu nivelul cel mai înalt din Uniunea Europeană. Nu avem ce să facem. Aceasta este realitatea. Nu vom primi pomeni”, a subliniat Daniel Dăianu.
Întrebat ce ar însemna pentru economie o criză politică de durată, președintele Consiliuolui Fiscal a răspuns că situația este complicată și ”nu ne permitem să ne jucăm, să facem experimente”, însă, din fericire, România are buget pe 2026 deja construit și câteva semnale bune din primele luni ale anului.
”Sigur că este esențial că țara are buget. Criza nu a izbucnit într-o perioadă în care se construia bugetul. Avem rezultate bune pe primul trimestru și, dacă nu am fi avut și acest război urât din Orientul Mijlociu, care a produs daune în toată economia globală, am fi asistat mai rapid la o dezinflație, adică la o scădere importantă a inflației în România. Eu sunt convins că execuția bugetară va arăta că suntem pe drumul cel bun. Sunt oameni în administrația publică care vor face în așa fel încât să absorbim banii europeni, chiar dacă este probabil să nu putem capitaliza întreaga sumă disponibilă din PNRR. (…)
Spre deosebire de alte țări, unde vin și pleacă guverne, noi avem mari vulnerabilități economice și nu ne permitem să ne jucăm, să facem experimente. Chiar dacă, finalmente, țara va avea un guvern, pentru că nu poți să rămâi cu administrație publică fără un guvern la vârf, vă spun că putea să fie evitat acest eveniment urât dacă exista respect față de situația cetățenilor și înțelegere adâncă a consecințelor acestei crize.
Țara trebuie să fie guvernată în 2026, în 2027, în 2028. Trebuie să continuăm reforme și să facem corecție bugetară. Și noi ne gândim la 2028. Fără îndoială că politicienii se gândesc la runde viitoare de alegeri, dar măcar să nu spună. Și să spună ceea ce trebuie făcut în momentul de față”, a spus, la digi24, fostul ministru.
Leul și-a continuat miercuri prăbușirea, ajungând la 5,2688 pentru un euro.