Dupa traditia Bisericii mortii nu se dezgroapa niciodata, pana la judecata cea de apoi, scrie bzi.ro. Dar in unele locuri este obiceiul de a se dezgropa mortii la sapte ani, cand li se face pomenire la mormant. Se mai dezgroapa prin orase, unde nu este suficient loc, prin cimitire si chiar in unele manastiri, iar osemintele calugarilor se depun in asa numitele „gropnite”, „cripte”, adica „osuare”, situate sub bisericile din cimitir, cum sunt la Manastirile Neamt, Secu, Agapia, Varatic si altele. Dezgroparea mortilor este benevola. De obicei se pastreaza traditia locului.
Dezgroparea este obligatorie numai in trei cazuri: cand cel raposat a fost blestemat, sau a fost sub vreo legatura arhiereasca, sau a murit in pacate foarte grele. Daca sunt aflati neputreziti, este semn ca nu au fost iertati de Dumnezeu si este nevoie de multe rugaciuni si dezlegari ca sa fie iertati. Iar in alte cazuri nu trebuie sa le mai tulburam linistea celor pecetluiti pana la a doua inviere.