De unde a făcut rost Schwartzenberg de bani pentru preluarea postului Realitatea TV

Expertiza procurorilor – care stă la baza dosarului privind mafia petrolului – obţinută în exclusivitate de Sursa Zilei arată cum a rulat acest grup de afaceriști – cu care atât Elan Schwartzenberg, cât și Codruț Marta, aveau legături strânse – zeci de milioane de euro.  Sursa Zilei dezvăluie toată această încrengătură de tranzacţii şi cum s-a ajuns la percheziţiile derulate luni de DNA, în dosarul „Realitatea”.

Astfel, expertiza din dosarul „Mafia petrolului”  – în care procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) anchetează aproape 20 de oameni de afaceri, dar și pe fostul președinte ANAF, Sorin Blejnar, și pe fostul șef de cabinet al lui Blejnar, Codruț Marta, dispărut în prezent –  arată că anchetatorii au reușit să dea de urma banilor negri obținuți din evaziunea fiscală cu produse petroliere. O sumă importantă – 13 milioane de dolari a ajuns în conturile unei societăți din Dubai, controlată, în actele din România, de Radu Nemeş, om de afaceri băcăuan apropiat de Elan Schwartzenberg, dispărut aproape simultan cu Codruţ Marta. De altfel, Radu Nemeș și soția acestuia, Diana Marina Nemeș, figurează pe site-ul Inspectoratului General al Poliției la secțiunea „urmăriți internațional” în baza unor mandate de arestare emise, în lipsă, de Curtea de Apel București.

Procurorii DNA au notat, în referatul prin care au cerut arestarea în lipsă a soților Nemeş şi a lui Codruț Marta, că Elan Schwartzenberg era cel care asigura protecţia reţelei de evaziune prin prisma relaţiilor pe care le avea la nivel guvernamental.

Surse judiciare au explicat că, imediat după ce au obţinut mandatele de arestare pentru Marta & co, procurorii l-au chemat şi pe Elan Schwartzenberg la audieri, dar acesta a comunicat că nu se află în ţară. Din acel moment – susțin sursele citate – Schwartzenberg nici nu ar mai fi revenit în România. În acest context, ancheta în dosarul preluării Realitatea TV a ajuns la un punct comun cu cea derulată în „Mafia petrolului”.

Astfel, verificările referitoare la presupusa tranzacție a postului Realitatea TV de la Sorin Ovidiu Vîntu la Elan Schwartzenberg au scos la iveală faptul că fostul soţ al Mihaelei Rădulescu era beneficiarul banilor lui Radu Nemeş, ascunşi în Dubai. Cu acești bani, Schwartzenberg  urma să preia Realitatea TV.

Între probele adunate de procurori există interceptări ale unor comunicaţii ale lui Elan Schwartzenberg, inclusiv pe reţeaua Skype, care arată că acesta ar fi încercat şi în prezent să vândă postul Realitatea deşi, potrivit documentelor, el nu este proprietar al televiziunii, pentru că nu a finalizat tranzacţia cu Sorin Ovidiu Vîntu. Mai exact, DNA a interceptat negocierile care sunt purtate de fostul soţ al Mihaelei Rădulescu cu cei care doresc să preia Realitatea.

Procurorii susţin că în reţeaua din dosarul „Mafia petrolului” – cauza în care sunt inculpați fostul președinte ANAF, Sorin Blejnar, și fostul său șef de cabinet Codruț Marta, dar şi Viorel Comăniță – fost șef în ANAF și Dan Secăreanu fost șef al DGIPI Constanța – protecţia era asigurată de Elan Schwartzenberg prin prisma relaţiilor sale la nivelul Guvernului condus atunci de Mihai Răzvan Ungureanu.

Pe numele lui Marta există un mandat de arestare în lipsă emis pe 11 iulie 2012 de magistrații Curții de Apel București, la solicitarea DNA, Marta fiind în prezent dispărut.

Codruț Marta și Radu Nemeş sunt considerați de anchetatori ca fiind liderii rețelei despre care procurorii spun că au produs un prejudiciu adus statului de aproape 50 de milioane de euro.

Între timp, Sorin Blejnar a scăpat inclusiv de interdicția de a părăsi țara impusă la începutul anchetei de procurori. Anul trecut, procurorii au dispus un raport de expertiză contabilă judiciară pentru a putea stabili cu exactitate prejudiciul după ce primele estimări arătau doar un prejudiciu de 15 milioane de euro. Expertiza s-a finalizat în cursul acestui an și scoate la iveală circuitele financiare despre care anchetatorii spun că sunt frauduloase.

Astfel, potrivit documentului amintit, profitul „băieților deștepți” implicați în această afacere penală a fost colosal. Exceptând plățile făcute către furnizorii de motorină, expertul contabil desemnat în cauză a stabilit că din banii obținuți în urma afacerilor cu produse petroliere 13.212.000 de dolari au fost transferați către societatea Corallys Investments Limited din Dubai.

Corallys este o societate care figurează ca acționar în mai multe firme din România implicate în rețeaua „Marta – Nemeș”, firma din Emiratele Arabe fiind reprezentată în România de Radu Nemeș. Potrivit expertului, banii către firma din Dubai au fost „transferați prin circuite tip suveică cu ajutorul unor societăți fantomă cu rol de trambulină”.

În urma analizării situației financiare a firmelor folosite în rețeaua evazionistă, expertul contabil desemnat de procurorii DNA a descoperit că membrii rețelei au ridicat în numerar din conturile a mai multor societăți din România suma de 119.575.930 de lei (adică, aproximativ 27 de milioane de euro, calculat la un curs leu-euro de 4,5 lei/euro).

Pentru întreaga sumă motivația oferită la bancă a fost că banii vor fi cheltuiți pe achiziția de cereale. Doar că expertul a descoperit mari găuri în așa zisa achiziție de cereale. Astfel, în documentul obținut de Sursa Zilei, se arată că existe neconcordanțe între sortimentele de cereale și canitățile înscrise în borderourile depuse la bancă cu cele înregistrate în contabilitate, precum și neconcordoanțe între numele producătorilor înscrise în borderourile depuse la bancă în vederea retragerilor de numerar și numele producătorilor înregistrați în contabilitate.  Mai mult, potrivit expertizei, din contabilitatea uneia din firmele implicate în schema evazionistă, Partener Nobless, rezultă că niciunul dintre borderourile depuse la BRD pentru achiziții de cereale nu a fost înregistrat și în contabilitatea firmei.

Față de cele prezentate mai sus rezultă că toate aceste borderouri de achiziții cereale depuse la bănci nu au avut decât singurul rol de paravan pentru scoaterea numerarului din bancă. Practic, acest lucru înseamnă că, dând la o parte cheltuielile curente – cum ar fi plata furnizorilor, membrii rețelei au avut la dispoziție cash 27 de milioane de euro.

Expertul contabil a descoperit și alte nereguli: s-au efectuat înregistrări de sume în conturi, fără a avea documente justificative; s-a operat cu mai multe balanțe de verificare; sumele evidențiate în notele contabile și în registrul-jurnal, întocmite lunar, nu coincid în totalitate cu rulajele conturilor înregistrate în balanțele de verificare; s-au efectuat înregistrări contabile prin articole contabile inexistente din punct de vedere legal.

Pe de altă parte, una din firmele grupării obținuse autorizație pentru a fabrica un așa-zis produs CLG, rezultat din combinația mai multor produse petroliere. Verificarea făcută de expert a stabilit că, din actele contabile, rezultă că: „produsul a fost vândut sub așa-zisul preț de producție, diferența dintre valoarea de vânzare și valoarea de producție, fiind pe total de:132,244,838.96 RON”. „Scopul practicării acestei metode este faptul că asupra valorii de vânzare a CLG trebuia să se calculeze TVA colectat, care ulterior trebuia virat către bugetul de stat”, se mai arată în expertiză. Solicitarea de autorizație făcută către ANAF pentru produsul CLG avea un alt scop. Pentru realizarea acestui produs era nevoie de motorină Euro 5 care, potrivit anchetatorilor, nu se folosea pentru acest produs ci era vândută la negru. Doar că, datorită solicitării autorizației, firmele din rețea trebuiau, în acte, să justifice ce au făcut cu acel produs.