DOCUMENT De unde a venit mirosul insuportabil care a fost simțit de mii de bucureșteni în luna august. Garda de Mediu a dat amenzi de aproape 800.000 de lei. PRECIZĂRI Apa Nova

UPDATE: În urma sesizărilor privind disconfortul olfactiv resimțit de locuitorii din București și Ilfov în zilele de 17 și 18 august, Garda Națională de Mediu a dispus efectuarea unui control, care, în intervalul 19-21 august, a vizat și Stația de Epurare a Apelor Uzate de la Glina, operată de Apa Nova București.

Apa Nova a luat act de concluziile prezentate de Garda Națională de Mediu în raportul întocmit în urma acțiunilor de control și publicat astăzi, 3 septembrie.

Compania contestă constatările raportului referitoare la Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, pe care le consideră nefundamentate din punct de vedere tehnic, precum și sancțiunile aplicate în urma controlului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Precizăm că stația este operată în conformitate cu procedurile și cerințele legislative aplicabile, precum și în linie cu bunele practici industriale în domeniu.

Alte articole

VIDEO Lovitură la Garda Forestieră: Fostul șef, ridicat de polițiști și scos în cătușe chiar din birou

Orașele din România care au interzis centralele de apartament. Șeful Gărzii de Mediu spune că măsura s-ar putea răspândi în toată țara

Majoritatea concluziilor raportului se bazează pe observații punctuale și percepții personale ale personalului de control, care nu sunt susținute de măsurători sau de analize capabile să demonstreze o legătură de cauzalitate între funcționarea stației și episodul de disconfort olfactiv. De altfel, în raportul publicat de GNM, se menționează: “(…) Disconfortul olfactiv, în schimb, nu beneficiază de un standard tehnic echivalent: legislația în vigoare nu prevede criterii obiective de intensitate, durată sau frecvență pe baza cărora să poată fi constatat și cuantificat un miros, constatarea rămânând, în prezent, dependentă în mare măsură de percepția subiectivă a persoanei sesizate și de aprecierea agentului constatator la fața locului.”

În acest context, considerăm necesare câteva clarificări cu privire la aspectele invocate în raportul GNM:

●       Ușile halei de deshidratare sunt deschise temporar exclusiv pentru extragerea containerelor de nămol, operațiune necesară în procesul tehnologic de exploatare. Situația menționată în raport a fost observată de comisarii GNM în timpul controlului efectuat în intervalul 19–21 august, ulterior episodului din 17–18 august, iar presupunerea că ușile ar fi fost menținute deschise în mod curent nu rezultă dintr-o constatare directă.

●       Hala de deshidratare a nămolului este prevăzută cu un sistem dedicat de ventilație, captare și tratare a aerului viciat: două unități asigură introducerea aerului curat, iar aerul viciat este captat și direcționat către instalația de dezodorizare printr-un sistem de extracție cu o capacitate de 95.000 m³/h. Aceste instalații și modul lor de funcționare au fost prezentate reprezentanților GNM în timpul controlului. De asemenea, aprecierile privind condițiile din interiorul halei sunt formulate pe baza percepției directe, fără a fi susținute de măsurători specifice. Referirea la o „atmosferă puternic viciată”, de exemplu, nu este însoțită de rezultate ale unor măsurători, în timp ce determinările disponibile, efectuate periodic de către un laborator acreditat conform obligațiilor legale, privind calitatea aerului la locul de muncă din această zonă, nu au evidențiat depășiri ale limitelor aplicabile.

●       Funcționarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu are nici un impact asupra calității aerului, inclusiv la nivel olfactiv.

●       Rezultatele analizelor probelor prelevate atât din secțiunea de monitorizare a stației, cât și din emisar – râul Dâmbovița, în care este evacuată apa uzată epurată – au indicat valori mult sub limitele prevăzute de Directiva Europeană aplicabilă. Aceste rezultate reprezintă date obiective privind funcționarea procesului de epurare și nu susțin existența unor disfuncționalități de natură să genereze impactul olfactiv atribuit stației în cadrul raportului GNM.

În aceste condiții, Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Stației de Epurare Glina nu este susținută de datele tehnice și de rezultatele analizelor disponibile, care nu indică disfuncționalități care să demonstreze o legătură de cauzalitate între operarea stației și episodul din 17–18 august. Prin urmare, compania respinge ferm asocierea stației de epurare cu sursa de proveniență a disconfortului olfactiv.

De altfel, Apa Nova va contesta în instanță, în termenul legal, procesul-verbal de contravenție întocmit cu ocazia controlului și va pune la dispoziția autorităților competente toate datele și argumentele tehnice necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate (ex. buletine de analiză pentru apa epurată, determinări de noxe profesionale etc.).

Peste 1.300 de sesizări privind mirosul insuportabil resimțit în București și Ilfov în zilele de 17 și 18 august au dus la o amplă acțiune de control a Gărzii Naționale de Mediu. Au fost verificați 55 de operatori economici, iar controalele s-au încheiat cu amenzi în valoare totală de 795.000 de lei, sistarea a trei activități și depunerea unei sesizări penale.

De unde a venit mirosul insuportabil care a fost simțit de mii de bucureșteni în luna august. Diana Buzoianu: Depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina sunt cele mai probabile surse

Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a anunțat că depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina sunt cele mai probabile sursele mirosului insuportabil care s-a simțit în luna august în București și Ilfov.

„Depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina sunt cele mai probabile surse pentru mirosul oribil semnalat acum câteva zile de mii de bucureșteni. Aceasta este concluzia controlului desfășurat de Garda de Mediu”, a scris Diana Buzoianu pe Facebook.

Garda Națională de Mediu a trimis, în ultimul an și jumătate, 3.750 de sesizări către DSP, pentru situații în care a fost reclamat disconfort olfactiv disociat de poluare.

„Două surse potențiale ale disconfortului olfactiv resimțit puternic în mai multe zile din august, atât în București, cât și în Ilfov, sunt depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina. Sancțiunile pentru operatori au venit împreună cu 22 de măsuri de conformare pe care le vom verifica recurent.

Am înaintat raportul acțiunii din 17–27.08.2026 către Ministerul Sănătății, pentru că există obligația investigării de către autoritatea de sănătate publică a efectului pe care evenimentul din 17–18 august l-a avut asupra sănătății populației. Am solicitat Ministerului Mediului urgentarea procedurilor privind aprobarea unui ordin comun cu Ministerul Sănătății, prin care specialiști din structurile de control în domeniul sănătății populației să fie angrenați în controlul unor obiective industriale.

Devine evident faptul că impactul potențial și impactul concret al unor instalații trebuie să fie evaluate atât din punct de vedere al protecției mediului, cât și din punct de vedere al sănătății umane”, a explicat Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, potrivit unui comunicat de presă transmis de Garda de Mediu.

Experții Gărzii Naționale de Mediu au distribuit cele peste 1.300 de sesizări de disconfort olfactiv pe hartă. Distribuția a indicat o concentrație majoră a sesizărilor în Sectorul 4, dar și o arie largă de afectare în zona de sud-sud-est a zonei București-Ilfov. Este foarte important de menționat că, inclusiv din cauza resimțirii subiective a mirosului de către cetățeni, sesizările au descris mirosuri diferite: miros de levigat și deșeuri, mirosuri asociate hidrogenului sulfurat și miros de substanțe chimice.

Acțiunile de control s-au concentrat pe operatori care desfășoară activități de gestionare a deșeurilor, epurarea apelor, procesarea cărnii, producția de medicamente și acoperiri galvanice, precum și pe operatori ale căror activități pot genera emisii sau mirosuri, inclusiv vidanjarea și gestionarea foselor ecologice.

Ce s-a descoperit la depozitul de la Vidra

Mai multe neconformități au fost constatate la depozitul de deșeuri de la Vidra. Spre exemplu, gazele de depozit au fost captate incomplet, ca urmare a tasării insuficiente a deșeurilor depozitate. În cazurile de etanșare necorespunzătoare se poate favoriza migrarea necontrolată a gazului de depozit în atmosferă.

Pentru nerealizarea monitorizării tehnologice corespunzătoare, operatorul a fost sancționat cu 40.000 de lei. Experții GNM au dispus, în urma controlului, 11 măsuri de conformare care urmăresc inclusiv limitarea disconfortului olfactiv asociat activității de depozitare.

Cele mai multe probleme au fost însă identificate la stația de epurare de la Glina. Potrivit raportului Gărzii de Mediu, mai multe deficiențe constatate se suprapun cu perioada în care numărul sesizărilor privind mirosul a fost cel mai ridicat.

Printre probleme se numără nefuncționarea unor instalații de odorizare și neutralizare, transportul nămolului nedeshidratat și deficiențe în gestionarea biogazului.

Inspectorii au constatat că instalațiile de deshidratare a nămolului funcționau cu ușile deschise, ceea ce permitea evacuarea aerului viciat. Nămolul deshidratat era, de asemenea, depozitat în containere deschise.

În perioada în care au fost înregistrate cele mai multe reclamații, toate cele trei centrifuge funcționau simultan. Garda de Mediu susține că acestea au dus la eliminarea unei cantități importante de aer viciat direct în atmosferă.

Un element considerat relevant de inspectori este faptul că funcționarea simultană a celor trei centrifuge s-a oprit la ora 9:00, pe 18 august, moment urmat de o scădere rapidă a numărului de sesizări.

Inspectorii au descoperit și deficiențe în gestionarea biogazului produs la stația de epurare.

În 18 august, nivelurile de biogaz din cele trei rezervoare au coborât sub pragurile minime prevăzute în autorizația de mediu. Garda de Mediu arată că, în anumite condiții, acest lucru poate duce la eliberarea biogazului în atmosferă.

În aceeași zi, unul dintre rezervoare a ajuns brusc la un nivel de umplere de 92%, indicând, potrivit inspectorilor, oscilații importante în procesul tehnologic.

Mai mult, scăderile sub nivelul minim nu au generat alarme, deși instalațiile erau dotate cu senzori.

Două dintre cele patru instalații de odorizare și neutralizare a mirosurilor de pe rampele de nămol și deșeuri erau, de asemenea, nefuncționale.

„Avem nevoie de criterii tehnice obiective și clare care să depisteze, să măsoare și să abordeze unitar și integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu. Gândiți-vă că, în timp ce peste 1.300 de cetățeni din București și Ilfov ne sesizau prezența unui miros greu de suportat, măsurătorile oficiale nu au înregistrat depășiri ale limitelor de poluare. De ce? Pentru că, înainte ca disconfortul olfactiv să fie o problemă de mediu conform cadrului legal actual, poate fi o gravă problemă de sănătate publică”, a explicat Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu.

În 2026, Garda Națională de Mediu a transmis către Direcțiile de Sănătate Publică 3.750 de sesizări punctuale, însoțite de date, inclusiv privind situații de disconfort olfactiv.