Dmitri Medvedev: „Trebuie să facem tot posibilul pentru dispariţia Ucrainei și a NATO”. Moscova plănuieşte un „răspuns militar” pentru rachetele SUA

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat joi, că Rusia ar trebui să lucreze în direcţia „dispariţiei” Ucrainei şi a NATO, după ce statele membre NATO și-au luat angajamentul, la summitul de la Washington, pentru un drum „ireversibil” al Ucrainei spre aderarea la alianța nord-atlantică.
„Concluzia este evidentă. Trebuie să facem tot posibilul astfel încât „calea ireversibilă” către NATO să se încheie fie prin dispariţia Ucrainei, fie prin dispariţia NATO. Sau şi mai bine – dispariţia ambelor”, a scris Medvedev pe o rețea de socializare, conform Reuters, scrie Rador Radio România.

Cel puţin 20 de morţi în Kiev şi alte oraşe din Ucraina, în urma bombardamentelor ruseşti. Forţele Kremlinului au atacat chiar şi un spital de copii

Diplomaţii spun că opiniile lui Medvedev, care este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, ar oferi un indiciu cu privire la gândirea favorabilă războiului din ierarhia de vârf a Kremlinului, care a prezentat războiul cu Kievul drept o luptă existenţială cu Occidentul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Medvedev, care în timpul preşedinţiei sale din perioada 2008 – 2012 a fost privit ca un modernizator pro-occidental, și-a schimbat radical atitudinea de la debutul războiului din Ucraina. Medvedev a avertizat în mod repetat Statele Unite şi aliaţii acestora cu privire la riscul ca înarmarea Kievului să ducă la o „apocalipsă nucleară”.

Alte articole

Rusia, sub un val de drone ucrainene. Moscova anunță unul dintre cele mai mari atacuri de până acum

Potop de drone Ucrainene peste Rusia. Peste 320 au fost anihilate, dar multe şi-au atins ţinta

Declaraţia finală a summitului NATO, adoptată de liderii statelor aliate, prevede că drumul Ucrainei către NATO este „ireversibil”.

„Viitorul Ucrainei este în NATO. Ucraina a devenit tot mai interoperabilă şi integrată politic cu Alianţa. Salutăm progresul concret pe care Ucraina l-a făcut de la summitul de la Vilnius asupra reformelor democratice, economice şi de securitate necesare. În timp ce Ucraina continuă această muncă vitală, vom continua să o sprijinim pe drumul său ireversibil către integrarea deplină euroatlantică, care include calitatea de membru NATO”, se menţionează în declaraţia finală pe tema Ucrainei.

„Reafirmăm că vom fi în poziţia de a face o invitaţie Ucrainei să adere la Alianţă când aliaţii sunt de acord că toate condiţiile sunt îndeplinite. Deciziile summitului luate de NATO şi de Consiliul NATO-Ucraina, combinate cu activitatea în desfăşurare a aliaţilor, reprezintă o punte către aderarea Ucrainei la NATO”, mai menţionează şefii de stat şi de guvern în declaraţia finală.

Citeşte şi: Războiul din Ucraina continuă, Orban n-a găsit pacea la Kremlin: ”Pozițiile Rusiei și Ucrainei sunt foarte îndepărtate una de cealaltă”

Rusia va contracara desfăşurarea „ameninţătoare” de rachete cu rază lungă de acţiune pe care SUA o planifică în Germania. Moscova plănuieşte un „răspuns militar”
Rusia va acţiona pentru a contracara desfăşurarea de rachete cu rază lungă de acţiune planificată de Statele Unite în Germania, a transmis joi Moscova, care consideră acţiunile NATO drept o ameninţare gravă la adresa securităţii sale naţionale, relatează Reuters.

Statele Unite şi Germania au anunţat miercuri, la summitul NATO de la Washington, că vor începe să desfăşoare capacităţi de tir cu rază lungă de acţiune în Germania, în 2026, pentru a-şi demonstra angajamentul faţă de NATO şi faţă de apărarea europeană într-un moment în care Rusia poartă un război în Ucraina.

Cele două ţări au spus că sunt în pregătire „desfăşurări episodice” pentru staţionarea pe termen mai lung, care ar include SM-6, rachete de croazieră Tomahawk şi arme hipersonice cu o rază de acţiune mai mare decât capacităţile actuale din Europa.

Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că Moscova a anticipat mutarea rachetelor americano-germane, pe care a descris-o ca fiind menită să intimideze Rusia şi să destabilizeze şi mai mult securitatea regională şi relaţiile strategice. „Activitatea necesară pentru pregătirea contramăsurilor de echilibrare de către agenţiile de stat ruse relevante a fost începută cu mult timp înainte şi se desfăşoară în mod sistematic”, a declarat Riabkov într-o declaraţie pe site-ul ministerului său. „Fără nervi, fără emoţii, vom dezvolta un răspuns militar, în primul rând, la acest nou joc”, l-a citat agenţia de presă Interfax.

Luna trecută, Putin a declarat că Rusia ar trebui să reia producţia de rachete cu rază intermediară şi mai scurtă de acţiune cu capacitate nucleară şi apoi să analizeze unde să le desfăşoare, după ce SUA au adus rachete similare în Europa şi Asia.

El vorbise anterior despre acordul de a nu desfăşura astfel de rachete în enclava baltică Kaliningrad a Rusiei, dar a declarat că SUA au reluat producţia acestora, le-au adus în Danemarca pentru exerciţii şi le-au dus, de asemenea, în Filipine.

Rachetele terestre cu o rază de acţiune mai mare de 500 km au fost interzise până în 2019 în temeiul Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), semnat în 1987 de liderul sovietic Mihail Gorbaciov, şi preşedintele de atunci al SUA, Ronald Reagan.

Însă Statele Unite s-au retras din Tratatul INF în 2019, afirmând că Moscova încalcă acordul, lucru negat de Kremlin.

De asemenea, NATO a declarat miercuri că o nouă bază americană de apărare aeriană din nordul Poloniei, concepută pentru a detecta şi intercepta atacurile cu rachete balistice ca parte a unui scut antirachetă al NATO mai amplu, este pregătită pentru a deveni operaţională.

Întrebat la o şedinţă cu agenţiile de presă ruse despre rezultatul summitului NATO, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Alianţa Nord-Atlantică şi-a confirmat încă o dată foarte clar esenţa. Este o alianţă creată într-o eră a confruntării cu scopul de a menţine confruntarea. Tensiunile de pe continentul european escaladează” ca urmare a acestui fapt, a adăugat el, afirmând că Kremlinul urmăreşte apropierea infrastructurii militare a NATO. „Vedem deciziile luate în cadrul NATO de a crea centre logistice separate în oraşele de la Marea Neagră, deschiderea de facilităţi suplimentare în Europa şi vedem că, de fapt, infrastructura militară a NATO se apropie constant şi progresiv de frontierele noastre”, a punctat Peskov.

„Acest lucru ne obligă să analizăm foarte profund deciziile luate în cadrul discuţiei care a avut loc. Aceasta este o ameninţare foarte gravă la adresa securităţii naţionale a ţării noastre. Toate acestea ne vor obliga să adoptăm răspunsuri gândite, coordonate şi eficiente pentru a descuraja NATO, pentru a contracara NATO”, a declarat Peskov.