România a primit un punctaj de 6,44 din 10 şi ocupă locul 64 din 167 de ţări în clasamentul „Indicele Democraţiei 2017” elaborat de Economist Intelligence Unit.
La capitolul „Procese electorale şi pluralism”, România are 9,17 puncte din 10, în privinţa „Funcţionării instituţiilor guvernamentale” punctajul este de 5,71, iar la nivelul „Participării politice”, 5,00. Din punctul de vedere al „Culturii politice”, Bucureştiul înregistrează punctajul de 4,38, iar în privinţa „Drepturilor civice”, 7,94, România fiind considerată „democraţie deficientă”.
Din punctul de vedere al situaţiei presei, România are un punctaj de 8 din 10, ocupând locul 31, prin calificativul „presă parţial liberă”.
Ţările cu punctaj peste 8 sunt considerate „democraţii depline”. În a doua categorie sunt „democraţiile deficiente” – ţările care organizează alegeri libere şi corecte (chiar dacă există probleme, precum încălcarea libertăţii presei), iar drepturile civice fundamentale sunt respectate. Cu toate acestea, există vulnerabilităţi în alte aspecte ale democraţiei, inclusiv probleme privind sistemul de guvernare, cultura politică subdezvoltată şi niveluri scăzute de participare politică. În categoria a treia sunt „regimurile hibride”, iar în a patra „regimurile autoritariste”.
„România a înregistrat o scădere puternică a punctajului, situaţie ce reflectă încercările continue ale coaliţiei de guvernământ de a slăbi independenţa şi eficienţa sistemului judiciar şi de a bloca eforturile unor structuri instituţionale în sensul combaterii corupţiei”, se arată în raport. „În ianuarie 2017, Guvernul a încercat fără succes să adopte o ordonanţă de urgenţă pentru dezincriminarea delictelor de corupţie minore. În mai 2017, Comisia Juridică a Senatului a introdus amendamente la un proiect de lege care ar fi redus sentinţele pentru autorii actelor de corupţie. Amendamentele la codurile de procedură penală care ar limita responsabilităţile în cazuri de corupţie sunt dezbătute în Parlament. Până acum, societatea civilă a fost principalul obstacol în calea aplicării acestor măsuri”, precizează raportul.
Primele locuri în clasamentul privind starea democraţiei sunt ocupate de Norvegia, Islanda, Suedia, Noua Zeelandă şi Danemarca. Alte „democraţii depline” sunt Irlanda, Australia, Canada, Finlanda, Elveţia, Olanda, Luxemburg, Germania, Marea Britanie, Spania, Austria şi Uruguay.
Statele Unite ocupă poziţia 21, fiind „democraţie deficientă”, în aceeaşi categorie cu România, Franţa, Italia, Israel, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Chile, Polonia, Belgia şi numeroase alte ţări.
Republica Moldova este considerată regim democratic „hibrid”, la fel ca ţări precum Albania, Turcia, Georgia, Liberia, Bolivia şi Maroc.
Ţări precum China, Belarus, Venezuela, Irak, Afganistan, Rusia, Arabia Saudită, Sudan, Libia şi Iran sunt considerate „regimuri autoritariste”.