Eduard Hellvig critică abordarea UE față de Serbia. „Ratează încă o șansă de apropiere reală de Balcanii de Vest”

Eduard Hellvig susține că  oficialii de la Bruxelles tratează extinderea Uniunii Eruopene mai degrabă ca pe un proces birocratic decât ca pe o negociere politică autentică, iar această abordare riscă să îndepărteze Serbia de proiectul european și să o apropie de alte puteri globale.

”S-a încheiat recent summitul anual UE-Balcanii de Vest intitulat de data aceasta „Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest”. Ca de obicei, pe agenda reală a celor prezenți s-a aflat chestiunea orizontului de timp în care țările candidat ar putea deveni membru al Uniunii. Eu vreau să mă refer la Serbia, vecinul nostru bun, și la jocul de glezne care îi este dat ca temă pentru acasă după fiecare summit” a scris Eduard Hellvig pe X, sub titlul ”Moțul din basca Serbiei”.

”Tezele UE de final spun că Serbia va deveni membru UE doar după deschiderea celui de-al treilea cluster de condiții – să pedaleze mai tare pe reforma judiciară, să își asigure un consiliu REM (n.r. – CNA al Serbiei) independent și să se alinieze la politica externă și de securitate a UE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ca să punctăm și noi la capitalul de claritate sintetică, traducem printre rînduri ce i-a spus UE Serbiei. Citat imaginar: “Dragă Serbie, oameni suntem și ne-om înțelege, dar ești cam apropiată politic de Rusia și primești bani mulți de proiecte din China. E drept că asta s-ar schimba dacă te-am primi în UE, dar asta presupune să muncim și noi. Și să luăm decizii. Obositor.

Alte articole

Aleksandar Vucic anunţă că va demisiona în câteva săptămâni. Urmează alegeri anticipate în Serbia

MAE, atenționare de călătorie pentru românii care merg în Serbia. Sunt sfătuiți să manifeste atenție sporită și să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale

Cînd te superi pe noi știm că ai dreptate, dar ne supărăm și noi pe tine. Principial, o să te criticăm, fie că ai bască, fie că nu ai. La Bruxelles, o numim negociere. Știi ce? Nu mai bine te răzgîndești singură?”, a mai scris Eduard Hellvig.

„Pentru România, idealul strategic de securitate și prosperitate ar fi ca toți vecinii să fie în UE”

Analiza fostul şef al SRI sugerează că, de fapt, UE folosește tactici de uzură subtile, sperînd ca Serbia să renunțe singură la dorința de aderare. În plus, menținerea Serbiei în stand-by timp de 14 ani a dus la prăbușirea sprijinului populației pentru aderaerea la UE sub 45%.

„Serbia a primit statut de candidat acum 14 ani. Ce s-a reușit după atîția ani de balet european? Simplu: susținerea sîrbilor față de aderarea la UE s-a prăbușit undeva către 45%. Singura țară dintre candidatele la aderare unde visul Uniunii nu mai are majoritate.

Pentru România, idealul strategic de securitate și prosperitate ar fi ca toți vecinii să fie în UE. Dacă nu de facto, cu steaguri și steluțe, măcar în forme hibride de apropiere – spre exemplu economică, fiscală sau de liberă muncă în formate limitate. Orice mînă cu adevărat întinsă va fi receptată cu siguranță la Belgrad. Orice piruetă birocratică aparent șmecheră va fi decodificată la justa valoare și va săpa și mai mult la încrederea în proces”, a continuat fostul director al SRI.

Negocieri ca-n Balcani

Totodată, acesta consideră că negocierile de aderare trebuie să țină cont de realitățile politice și strategice din regiune.

„Negocierea, așa cum se vede și în Balcanii de Est și în cei de Vest, presupune că fiecare dintre cele două părți își ponderează așteptările în conformitate cu realitățile. Ceri mult ca să obții prețul corect. Din păcate, ca structură mentală, birocrații nu negociază niciodată. Ei pentru asta au fost inventați, să aplice proceduri. Alo, ce facem aici? Balcani?”, a mai transmis Eduard Hellvig.

Avertisment privind influența Rusiei și Chinei

Eduard Hellvig susține că Uniunea Europeană ignoră faptul că Serbia are și alte opțiuni geopolitice și economice: „Ce nu înțelege Uniunea este că în negociere nu sunt doar ea și Serbia. Sunt și alți competitori, mult mai flexibili și pragmatici, care știu să negocieze și își doresc cu adevărat un parteneriat cu Serbia. Mult mai deschiși la concesii și mai lipsiți de birocrația paratrăsnetului de la bască”.

„Prin summitul din Muntenegru, UE ratează încă o șansă de apropiere reală de Balcanii de Vest. Sîrbii se întorc la Belgrad unde îi așteaptă în ușă niște domni care îi vor bate pe umăr și îi vor consola: “Vă zicem de ani de zile că Europa nu vă vrea. Cu noi faceți treabă cu adevărat.” Contrazi-i dacă poți!

Între timp, aici la noi, salutăm discursul românesc solid din plenul summitului de susținere a cauzei Serbiei și dăm cu basca în sus de fericire că în 2007, la aderare, România era impecabilă la toate capitolele aquis-ului comunitar. Živeli! (Noroc!)”, a încheiat Eduard Hellvig.