„Primul fumător din istorie al cărui nume îl cunoaştem este Rodrigo de Jerez. Fumând pe străzile Sevilliei în 1498, a fost condamnat de către Inchiziţie la 10 ani de închisoare pentru vrăjitorie, faptul de a scoate fum pe gură şi pe nas fiind perceput ca ceva satanic”, scriu Ucu Bodiceanu şi Ancuţa Lăcrămioara Chiş în al doilea lor volum despre fumat „Artă şi fum. Seducţia unui viciu”.
Citeşte şi Sancţiuni drastice pentru fumătorii care aruncă pe jos mucurile de ţigări, la Paris
Despre Jerez se ştie că a fost unul dintre membrii echipajului cu care Columb a descoperit America. La întoarcerea acasă, în portul Ayamonte, în vestul oraşului Sevilla, a adus tutun pe care l-a fumat şi a rămas în memoria locului drept primul fumător din Europa. Pentru acele vremuri, să scoţi fum pe nas şi pe gură era considerat un semn rău, diavolesc, motiv pentru care Inchiziţia l-a prins şi l-a condamnat la 10 ani de închisoare.
„Ăsta e cumva sfârşitul şi, în acelaşi timp, începutul. Tot cu restricţii a început şi tot cu restricţii se sfârşeşte”, scrie Ancuţa Lăcrămioara Chiş. Potrivit acesteia, tutunul a fost, iniţial, o plantă considerată sfântă la amerindieni, care o foloseau la diverse ritualuri. După secolele XV-XVI a ajuns în Europa.
Citeşte şi Eşti fumător? Vezi ce trebuie să faci ca să-ţi cureţi plămânii
„Coloniştii veneau cu impresii foarte bune, auziseră de la indieni de proprietăţile calmante ale plantei. În Europa, tutunul înfrumuseţa grădinile nobililor. El a fost folosit iniţial ca plantă ornamentală, iar apoi ca plantă medicinală, pentru tratarea durerilor, şi pentru alungarea insectelor. După ce oamenii au început să o fumeze exagerat s-a văzut că face mai mult rău decât bine şi a fost scoasă din rândul plantelor medicinale”, mai povesteşte Ancuţa Chiş.