Elena Udrea, împiedicată să se întoarcă în politică. Ce interdicţii are fosta ministră după eliberarea din închisoare

„Pușcăria este foarte grea, mai ales pentru femei. Într-o cameră cu 8 paturi, stau chiar și 15 femei. Sunt 50 de grade în acele spații”, a declarat Elena Udrea, vizibil afectată de perioada petrecută în detenție.

Ea a precizat că fiica sa a vizitat-o de 125 de ori în penitenciar și că relația cu aceasta a fost esențială pentru a face față greutăților din spatele gratiilor.

„Vreau să-mi cresc copilul în România, aici unde are prietenii ei”, a mai spus fostul ministru, excluzând ideea de a părăsi țara.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întrebată despre o eventuală revenire în politică, Udrea a adoptat un ton glumeț, dar rezervat.

Alte articole

Elena Udrea anunță un nou partid în România: Sunt și puciști din PNL

Elena Udrea nu-i mai dă zile multe lui Ilie Bolojan la șefia PNL. ”Cred că deja mișcarea este pornită”

„Nu îmi mai trece prin cap. Ca o glumă, văzând cine face politică astăzi, m-ar bate gândul, dar este o glumă”, a afirmat ea.

Referindu-se la condamnarea sa și la cauza care a stat la baza acesteia, dosarul „Gala Bute”, Elena Udrea a lăsat să se înţeleagă că nu regretă organizarea evenimentului.

„Am făcut Gala Bute cu mândrie”, susținând în continuare că nu regretă acel moment politic. Cu toate acestea, a recunoscut că, dacă ar fi știut care vor fi consecințele, ar fi ales un alt drum.

Chiar dacă exprimările sale lasă deschisă posibilitatea unei întoarceri în spațiul public, acest lucru este imposibil legal cel puțin până în anul 2029. Conform deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare, iar instanța i-a aplicat și o pedeapsă complementară de 4 ani de interdicție a unor drepturi, în conformitate cu vechiul Cod Penal (art. 64 din Codul penal din 1969).

Citeşte şi: Adrian Alexandrov, partenerul de viață al Elenei Udrea, o întâmpină pe fosta ministră cu un buchet de flori la ieșirea de la Penitenciarul Târgșor: „Cea mică nu știe că azi va ajunge mama ei acasă, sperăm să nu fie prea șocată”

Această pedeapsă o împiedică să candideze sau să ocupe funcții publice ce implică exercitarea autorității de stat, timp de patru ani după executarea pedepsei cu închisoarea. Avocatul Bogdan Bărbuceanu a explicat pentru DC News.

„Pe art. 64 din Codul penal din 1968 era obligată instanța să-i aplice și o pedeapsă complementară, ceea ce presupune că se execută după ce a fost executată pedeapsa privativă de libertate. La tratamentul penal al infracțiunilor pentru care a fost condamnată, spune că se impun și interzicerea unor drepturi. Și atunci instanța nu are o opțiune, este obligată să interzică drepturi”, a explicat acesta.

Mai mult, avocatul a detaliat și care sunt drepturile restricționate.

„I-a lăsat dreptul de a alege, a luat dreptul de a fi ales și, pe lit. b), de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat. Este în regulă, cam așa se dau. Între 3-4-5 ani se aplicau pe vechiul Cod pedepsele complementare”, a mai explicat avocatul, pentru sursa citată.

Citeşte şi: CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan la Legea Vexler, cu privire la propaganda legionară, fascistă și antisemită DOCUMENT