EXCLUSIV Traian Băsescu, despre noua lege a salarizării: „România a fost devalizată nu de salariile bugetarilor, ci de sporurile acestora”

Traian Băsescu a fost întrebat despre faptul că proiectul legii salarizării nu este prezentat public în forma în care este pregătit și despre informațiile potrivitcărora documentul ar putea afecta veniturile a sute de mii de români.

„N-aș vrea să speculez de ce o țin pe secret. Cert este că a devenit evident faptul că nu se încadrează în criteriile stabilite cu Comisia Europeană și nu numai”, a declarat fostul președinte, pentru România TV.

Băsescu a explicat că, în opinia sa, nu trebuie creată impresia că România poate modifica unilateral angajamentele asumate la nivel european prin simple negocieri purtate la Bruxelles.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Din dezbaterea publică e așa o impresie că se duce Pîslaru la Bruxelles și vorbește cu un șef de ceva de acolo cu care mai modifică criteriile și așa mai departe. Nu e așa. România, când a intrat în procedura de deficit excesiv, a intrat cu un program aprobat de Consiliul European. Deci nu un program aprobat de Comisie. Un program aprobat de Consiliul European, cu parametrii preciși”.

Alte articole

Nicușor Dan mai face o încercare pentru a vedea adoptată Legea salarizării. Liderii partidelor din fosta coaliție, chemați din nou la Cotroceni

Legea salarizării, ciuruită din toate părţile. CSM critică noul proiect, Dragoş Pâslaru este atacat şi de propriii angajaţi

Fostul șef al statului a susținut că parametrii respectivi nu pot fi modificați prin simple discuții cu reprezentanții Comisiei Europene.

„Deci nimeni nu poate schimba parametrii stabiliți de Consiliul European decât chiar Consiliul European. Aici mă refer la Consiliul ECOFIN, la miniștrii de Finanțe. Deci plimbările astea la Bruxelles nu cred că rezolvă multe probleme, doar poate în interiorul PNRR-ului să mai taie unele jaloane, dar în niciun caz nu pot modifica ce a stabilit Consiliul ECOFIN, principalele criterii”, a adăugat fostul președinte.

Traian Băsescu a invocat și regulile europene privind deficitul și datoria publică: „În al doilea rând, trebuie să știm că sunt doi parametri stabiliți prin Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. I se mai spune Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009. La acest tratat am lucrat și eu articol cu articol, deci puteți miza că-l știu destul de bine.

La articolul 126 din tratat, care este acompaniat de Protocolul numărul 12, se descrie toată procedura de deficit excesiv, care vizează maximum 3% deficit bugetar și maximum 60% din PIB din datoria guvernamentală”.

Citește și: Ilie Bolojan, despre legea salarizării: „Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare”. Premierul a confirmat că noul proiect a fost respins de Comisia Europeană

Băsescu susține că România nu mai îndeplinește în prezent criteriile respective și respinge ideea că autoritățile ar putea obține pur și simplu mai mulți bani pentru plata salariilor.

„România nu mai îndeplinește niciunul din criterii în momentul de față, iar povestea că mă duc la Bruxelles și mai obțin 20 de miliarde să punem la salarii este o poveste. Trebuie să se întrunească ECOFIN-ul să se întâmple o asemenea modificare. Singurul lucru pe care îl poate negocia este ce jaloane sunt neîndeplinite și care sunt sumele care se taie.

Țările care nu îndeplinesc cele două criterii, adică 3% deficit bugetar maxim și maximum 60% datorie publică, au parte de, unu, de supraveghere și, doi, de sancțiuni. Țările din zona euro plătesc procente din PIB, în funcție de cât de grave sunt lucrurile, iar țările non-euro plătesc prin reducerea sau chiar suspendarea plăților, nu numai din PNRR, dar și din fondurile de coeziune”, a subliniat Băsescu.

Traian Băsescu, despre protestele sindicatelor

În ceea ce privește discuțiile despre sporurile bugetarilor și protestelor sindicatelor, Băsescu a avut un mesaj extrem de dur.

„N-am văzut niciun document. Nu am acces la documentele guvernului. Dar din bâlbâiala publică este foarte clar că sindicatele habar n-au pe ce pedală apasă, apasă pe pedala dezastrului în momentul în care spun «vrem mai mult, vrem mai mult».

România a fost devalizată nu de salariile bugetarilor, ci de sporurile bugetarilor, și asta a trebuit să ia pe toate. Pentru că a fost modalitatea prin care veniturile din bugetul de stat s-au scos în buzunarele salariaților de la stat.

Și ne întrebăm de ce nu sunt bani de medicamente în spitale. Sau ne întrebăm de ce nu sunt bani pentru educație. Dar când toți cer, au câte șase sporuri, inclusiv sporul de calculator, dacă e de gândit așa ceva, ce face calculatorul ăla? Îi dă cu pumnul în nas? Ce-i face? De-i trebuie un spor că lucrează pe calculator. Parcă am plecat de la premiza că e analfabet. Și dacă știe să lucreze cu calculatorul, îi dăm un spor”, a adăugat Traian Băsescu.

Fsotul președinte a continuat criticile la adresa sitemului de sporuri: „Deci sporurile sunt soluția de redresare a României. Nu spun că trebuie făcute excese. Ia-i pe cei de la radiologie, spre exemplu.”

În opinia fostului șef de stat, este important ca legea salarizării să nu fie confundată cu o lege care stabilește toate veniturile suplimentare ale angajaților.

„Discutăm de legea salarizării sau de legea veniturilor. Unul e salariul și altul e venitul. Noi discutăm de legea salarizării. Venitul e altceva, poate să cuprindă unele sporuri ocazionale sau permanente, dar într-o lege separată în care nu se stabilește clar, foarte clar, în ce condiții și unde se acordă sporul. Aici suntem în fața a două variante. Ori un haos social, ori un haos financiar. Dacă va fi haos financiar, băieții ăștia care sunt în stradă acum or să constate că nu ne mai împrumută nimeni”.

Fostul președinte a atras atenția asupra condițiilor în care România se împrumută în prezent și a evocat situația din perioada crizei economice.

„Vreau să știți foarte clar că în momentul de față România se împrumută în condiții foarte grele. Doamne ferește dacă, pe bâlbâiala pe care o vedem toți, pe lipsa de guvern, pe lipsa de înțelegere a momentului în discuțiile sindicale cu guvernul demis sau cu cine mai discută ei, pe lipsa de înțelegere, următorul pas, cu sau fără genunchi, și aș vrea să subliniez asta, va fi că ajungem la dobânzi imposibil de acceptat”.

Băsescu a făcut referire la situația României din 2009, când costurile de finanțare au ajuns la niveluri foarte ridicate.

„Vom ajunge la situația în care România nu va mai putea să împrumute cu 8%, cum am ajuns în 2009. Împrumutam cu 8% și nu ne dădea nimeni bani pe mai mult de trei luni. Și atunci a fost o inginerie premergătoare alegerilor, banii aruncați în stânga, în dreapta, peste tot, și-am ajuns la 9,2% deficit la sfârșitul anului 2009. 9,2%. Vă rog să verificați datele la Banca Națională”.

Băsescu a spus că, în acest context, problema principală nu este persoana premierului, ci capacitatea autorităților și a sindicatelor de a ajunge la o înțelegere privind situația financiară a țării.

„Marea problemă nu este Bolojan în momentul de față. Marea problemă este capacitatea celor care discută, sindicate și guvern demisionar, cum vrem să-i spunem, guvern inexistent, guvern fără atribuții, cum vrem să-i spunem, sau discuțiile de la Cotroceni, să ducă la o înțelegere care să ne țină în acordul care a fost aprobat de Consiliul European, de ECOFIN, este Consiliul Miniștrilor de Finanțe”.

Fostul președinte a avertizat că ieșirea din obiectivele stabilite în cadrul european ar putea avea consecințe grave: „Deci dacă ieșim din acel acord și ieșim din obiectivele lui, o să ne pară tare rău peste câteva luni. Recomandarea mea ca pensionar este să se găsească soluția pentru menținerea în acordul convenit cu Consiliul European și cu Comisia Europeană”.

În privința sporurilor, Băsescu a insistat că acestea ar trebui reglementate separat și că principiul ar trebui să fie același pentru angajații de la stat și cei din mediul privat.

„Acum discutăm legea salarizării, după ce discutăm salarizarea, vorbim și despre legea care dă sporuri. Și sporurile vor trebui să fie egale și aceleași și pentru sectorul de stat și pentru sectorul privat. Adică dacă ăla lucrează în mină de uraniu și bugetarul lucrează la un aparat de la care emite radiații, nu văd de ce n-ar avea și unul și altul același spor.”

Citește și: Ilie Bolojan, despre cazul Dominic Fritz: „Trebuie să respectăm deciziile Curții. N-avem altă posibilitate”. PNL ar putea avea propriul candidat pentru Primăria Timişoara

Traian Băsescu, despre măsurile din 2010

Fostul președinte a făcut apoi o comparație cu măsurile luate în 2010, când România se afla într-o situație financiară dificilă.

„Între timp se pare că și Justiția și Curtea Constituțională de multe ori substituie atribuțiunile guvernurilor, adică se bagă în bugetul statului fără niciun fel de jenă. În 2010 am luat câteva măsuri. Pentru că n-am putut să facem reducere la pensii, cum acum s-a făcut cu 10%, am mărit TVA-ul la 24%, ceea ce a fost benefic pentru reducerea deficitului balanței de plăți, că a descurajat consumul, ceea ce am făcut să reducem deficitul balanței de plăți”.

Fostul președinte a spus că două dintre măsurile luate atunci au fost, în opinia sa, esențiale: „Dar două măsuri fundamentale au fost extrem de bune. Una, toți cei care erau pensionați, flăcăi tineri, au fost invitați să meargă în sectorul privat. Asta a însemnat cam 100 și ceva de mii de locuri din aparatul bugetar care s-au eliberat. Doi, tăierea a 25% din fondul de salarii”.

Băsescu a insistat asupra faptului că reducerea de 25% nu a fost una definitivă: „Atenție, 25%, luați declarația mea, 25% din fondul de salarii și nu i-am tăiat definitiv, cum a făcut Bolojan la pensii. În 2011 am dat 15% din cei 25% și pe urmă în 2012 s-au mai dat două tranșe de 8% în timpul guvernului Ponta. Deci anii s-au refăcut”.

Fostul șef al statului a explicat și de ce consideră că măsurile respective au dus la reducerea aparatului bugetar: „Eu n-am lăsat niciun om fără bani. Adică cei care erau pensionari, tineri flăcăi de 40 și ceva de ani, veniți de prin toate ministerele de forță, aveau, slavă Domnului, pensii mai mari decât salariile. Deci au fost invitați să meargă în sectorul privat, unde priceperea lor era necesară. Asta a scurtat lista bugetară cu 100 de mii de oameni, peste 100 de mii de oameni.”