La marginea Bucureştiului, către Ştefăneşti, se află o pădure plină de enigme, rămăşiţă a Codrului Vlăsiei. Pădurea Boldu-Creţeasca este înconjurată de legende stranii, iar în inima ei ascunde o baltă de câţiva zeci de metri pătraţi devenită loc de pelerinaj al vrăjitoarelor.
Balta pare a fi o poartă către o altă lume, pentru că, deşi nu este mai adâncă de 1,5 metri, orice arunci în apă dispare pentru totdeauna. Se spune că oamenii au aruncat o dată în apă un bolovan greu de 20 de kilograme, care a fost „înghiţit” complet în doar două săptămâni.
Balta este foarte cunoscută cu acest nume, în special datorită vrăjitoarelor care se adună aici, în fiecare an, de Sfântul Gheorghe, de Sanziene şi de Sfântul Andrei, nopţi în care, potrivit superstiţiilor, se deschid porţile spre alte tărâmuri. Se spune că aici orice vrajă sau blestem se împlineste cu siguranţă, scrie Descopera.ro.
În apropiere de acest ochi de apa au fost observate, în decursul timpului, fenomene ciudate, cum sunt fulgerele globulare sau furtuni iscate din senin, spun localnicii.
Şi mai este ceva ciudat cu această baltă: ea nu se schimbă niciodată; nu seacă, nici nu se extinde, indiferent dacă plouă mult sau este secetă.
În jurul locului circulă mai multe legende, printre care şi una legată de cutremurul devastator din 1977. În Balta Vrăjitoarelor ar fi fost descărcate basculante cu moloz pentru a fi astupată. Nu numai că nu s-a astupat, dar rămăşiţele aruncate acolo au şi dispărut după câteva săptămâni.
CITEŞTE ŞI: Pădurea Baciu, Triunghiul Bermudelor din România FOTO&VIDEO
În jurul Bălţii Vrăjitoarelor se învârt mai multe legende populare. Ba că animalele care pasc în zonă rămân sterpe, ba că aici veneau cu zecile femeile care voiau să scape de o sarcină nedorită, ba că în zonă s-ar învârti încă spiritul lui Vlad Ţepeş, domnitor al Ţării Româneşti ucis aici în 1476.
Oamenii de prin partea locului îşi amintesc că, pe vremea comunismului, o mulţime de femei însărcinate veneau la Balta Vrăjitoarelor pentru a scăpa „fără probleme” de copii. Fie vară, fie iarnă, ele petreceau mai multe ore la baltă, în care se băgau cu picioarele goale. În mod inexplicabil, li se făcea apoi rău şi avortau spontan. Majoritatea ajungeau la spital, dar unele chiar au murit din cauza complicaţiilor.
CITEŞTE ŞI: Povestea uriaşilor, între mit popular şi secret de stat
Nimeni nu îşi explică fenomenul care le făcea pe toate acele femei să piardă sarcinile, dar ceva similar se întâmplă şi cu animalele care ajungeau să pască în zona bălţii. Oile şi caprele rămâneau sterpe, iar păsările de curte nu au mai făcut niciun ou dacă scăpau până în acea parte a pădurii.
CITEŞTE ŞI: Ielele, făpturi răpitoare sau genii malefice
Părerile sunt însă împărţite. Unii locanici spun că nu au auzit şi văzut nimic ieşit din comun legat de balta lângă care locuiesc de ani de zile. Balta Vrajitoarelor este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi dacă vă aflaţi în apropiere.