Potrivit concluziilor publicate în jurnalul ştiinţific The Lancet, cifra totală a copiilor raportată la numărul de femei din lume a depăşit 4,7 în 1950, iar astăzi este de 2,4.
Ca urmare, nouăzeci şi una de ţări, situate mai ales în Europa şi pe continentul american, nu au suficiente naşteri pentru a-şi menţine populaţia actuală, informează Agerpres.
În schimb, în Africa şi Asia, ratele natalităţii au crescut, potrivit acestui studiu realizat de Institutul de metrologie şi evaluare a sănătăţii (IHME, Universitatea din Washington), un organism finanţat de fundaţia Bill şi Melinda Gates.
Instituţia a compilat peste 8.000 de date privind sănătatea pentru a analiza creşterea populaţiei mondiale de la 2,6 miliarde de indivizi în 1950 la 7,6 miliarde anul trecut.
Cipru este naţiunea cea mai puţin fertilă de pe Pământ, cu o singură naştere pe femeie, în medie, potrivit datelor colectate de IHME. La polul opus, femeile din Mali, Ciad şi Afganistan au, în medie, peste şase copii şi chiar şapte copii în cazul celor din Niger, potrivit Agerpres.
Dintre factorii socioeconomici care explică aceste disparităţi, educaţia joacă un rol deosebit de important, notează autorii studiului.
”Cu cât o femeie merge mai mulţi ani la şcoală cu atât scade numărul sarcinilor ei şi, ca urmare, se reduce numărul de copii”, a explicat pentru AFP Ali Mokdad din cadrul IHME.
Mokdad a subliniat faptul că, în general, creşterea populaţiei din ţările aflate în curs de dezvoltare este acompaniată în paralel de o ameliorare a nivelului de trai, cu excepţia cazului în care sunt afectate de război sau de alte tulburări. În final, acest lucru poate afecta numărul de naşteri.
Citeşte şi Dezastru demografic în România. În fiecare oră populaţia ţării scade cu 5 români
„În timp ce şi ca urmare a faptului că economiile acestor tari se ameliorează, este probabil ca fertilitatea lor să înregistreze un declin”, a precizat Mokdad, informează Agerpres.
Pe de altă parte, durata de viaţă la nivel mondial a crescut odată cu trecerea anilor – din 1950 până în prezent a ajuns de la 48 de ani la 71 de ani, în medie, în cazul bărbaţilor, şi de la 53 de ani la 76 de ani pentru femei.
Durata de viaţă mai mare antrenează probleme de sănătate specifice. Astfel, bolile de inimă constituie în prezent principala cauză de deces la nivel global, potrivit IHME.
„Cu cât ţările devin mai bogate cu atât sunt înregistrate mai puţine cazuri de mortalitate ca urmare a bolilor infecţioase”, a mai spus Mokdad. Reversul medaliei, cazurile de invaliditate cauzată de vârsta înaintată s-au înmulţit, la fel ca şi cel al afecţiunilor asociate în mod direct stilului de viaţă, printre acestea numărându-se obezitatea.