„A spus în maşină: asta e ultima mea zi, mama vin la tine. Si cand a ajuns la spital ţipa pentru ca nu avea aer si când l-au pus pe masa a facut primul stop cardiac si in total în 2 sau 3 ore a facut 22 de stopuri cardiace. Problemele financiare, faptul ca pur si simplu a fost scos din jocuri, nu a mai intrat chipurile nici in Parlamentul European si acolo a inceput jihadul pentru noi. Nu mai avea bani pentru salarii, care erau enorm de multe, si cheltuielile pentru casa, pentru caini, pentru adapost, o groaza de lucruri care trebuiau platite si era pur şi simplu depasit de situatie. N-a vrut nici macar să diminueze numărul de angajate, sa lase fara paine pe absolut nimeni. Nu stim cum o sa ne descurcam, nu stiu. Ne-a lăsat singure, o sa vedem cand se termine si cu inmormantarea, atunci o sa ne punem de acord sa vedem ce putem să facem să supravieţuim şi să pastrăm şi căţeii din Pantelimon pe care în ruptul capului nu-i lăsam”, a spus la A1 Jeni, fata cea mica a lui Vadim.
Fost aliat şi coleg de parlament european al lui Vadim Tudor, Gigi Becali este dispus să-i ajute familia.
Citeşte şi: Gigi Becali, despre prietenul său Vadim Tudor: Erau frumoase lucrurile, mie îmi spunea „puştiule” VIDEO
Apropiaţii spun că, înainte de moarte, Vadim Tudor ar fi făcut un gest disperat. Politicianul şi-ar fi trecut casa pe numele fiicelor, ca să scape de un eventual proces şi de executarea judecătorească, din cauza datoriilor pe care le avea.
Corneliu Vadim Tudor s-a născut în 28 noiembrie 1949, în Bucureşti, era scriitor, politician şi jurnalist. Este fondatorul Partidului România Mare, fost membru al Parlamentului European şi fost senator.
Tribunul era căsătorit şi avea două fiice, Lidia şi Eugenia.
Fiica cea mare a scriitorului, Lidia, are 25 de ani şi a absolvit Facultatea de Ziaristică din cadrul Universităţii Spiru Haret. Eugenia are 19 ani şi a absolvit Liceul Ion Luca Caragiale din Capitală şi a obţinut la Bacalaureat 2013 media 7.71.
CITEŞTE ŞI CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”
Corneliu Vadim Tudor a absolvit în 1967 Liceul Sf. Sava, iar în anul 1971 cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, obţinând licenţa cu o teză despre „Sociologia religiei”.
Citeşte şi CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”
Corneliu Vadim Tudor şi-a început activitatea în presă la România Liberă şi revista Magazin (1972-1975), iar în anul 1972 a participat la Festivalul Mondial de poezie de la Struga (Iugoslavia).
Din 1975 a devenit redactor la agenţia de presă Agerpres (decembrie 1975-decembrie 1989), iar după 1989 a înfiinţat publicațiile România Mare, Politica și Tricolorul, precum și Editura Fundației „România Mare”.
Citeşte şi Corneliu Vadim Tudor A MURIT
Vadim Tudor a publicat 32 de cărți, din care volume de poezie și publicistică, unele editate și în franceză, engleză și arabă, și a scris piese de teatru.
1977: Poezii, Editura Eminescu
1977: Epistole vieneze, Ed. Eminescu
1979: Poeme de dragoste, ură și speranță, Ed. Eminescu
1981: Idealuri, Ed. Eminescu
1983: Saturnalii, Ed. Albatros
1983: Istorie și civilizație- Ed. Eminescu
1983: Mîndria de a fi români- Ed. sport-turism
1986: Miracole, Ed. Albatros,
1986: Carte românească de învățătură, Ed. Fundației România Mare
1990, 1991 și 1992: Jurnal de vacanță,
1996: Poems, Ed. Fundației România Mare & Editura Aggi, Torino
1998: Piesele de teatru radiofonic:
Colindul puiului de cerb, 1968,
Secerișul de iarnă, 1976
Domnul Tudor din Vladimiri, 1977
Adevărul la puterea I-a, 1977
Toată lumea știe fotbal (premieră în decembrie 1989 la teatrul Constantin Tănase)
Europa Creștină, 2010
Artificii, 2010
Este co-autor, împreună cu Sergiu Nicolaescu, al scenariului filmului Triunghiul Morții, în regia celui de al doilea.
Corneliu Vadim Tudor și-a început cariera politică odată cu crearea Partidului România Mare (PRM) — 20 iunie 1991—fiind membru fondator al acestei formațiuni politice.
La 27 septembrie 1992, în urma scrutinului legislativ, Corneliu Vadim Tudor a fost ales senator în circumscripția electorală nr. 41 București. A fost secretar al Senatului, membru în grupul parlamentar „Partida Națională” (PN) și al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din partea PN (18 noiembrie 1993-23 octombrie 1995).
A fost reales senator, în cadrul aceleiași circumscripții, în urma alegerilor din noiembrie 1996. În cadrul acestei legislaturi a fost vicelider al Grupului Parlamentar al Partidului România Mare și membru în Comisia pentru politică externă.
În urma alegerilor legislative din 26 noiembrie 2000, a obținut un nou mandat de senator. A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg (până în decembrie 2002).
Senator de București și între 2004-2008, când a ocupat funcțiile de vicepreședinte al Senatului și de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (din martie 2006).
La alegerile parlamentare în sistem uninominal din noiembrie 2008, nu a mai intrat în Parlament.
A candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 1996, obținând 4,72 % din totalul voturilor valabil exprimate, respectiv 597.508 voturi, clasându-se pe locul al cincilea din 16 candidați. La alegerile prezidențiale din 2000, în primul tur de scrutin, din 26 noiembrie, liderul PRM a primit 28,34% din totalul sufragiilor valabil exprimate, ocupând poziția a doua. În al doilea tur, din 10 decembrie 2000, a obținut 33,17% din voturi, fiind devansat de contracandidatul său, social-democratul Ion Iliescu (66,83% din voturi).
La alegerile prezidențiale din noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), Corneliu Vadim Tudor s-a clasat pe locul al treilea, cu un procentaj de 12,57%. La alegerile prezidențiale din 22 noiembrie 2009, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 5,56% din voturile valabil exprimate.
Corneliu Vadim Tudor a fost ales europarlamentar pe listele PRM (partid neafiliat) în cadrul scrutinului din 7 iunie 2009. În Parlamentul European, în legislatura 2009-2014, a făcut parte din Comisia pentru cultură și educație (16 iulie 2009-18 ianuarie 2012 și 19 ianuarie 2012-30 iunie 2014), din delegația pentru relațiile cu Elveția și Norvegia, Comisia parlamentară mixtă UE-Islanda și Comisia parlamentară mixtă a Spațiului Economic European (SEE) (16 septembrie 2009-30 iunie 2014).
A fost distins cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2004). În 2007 a primit Medalia de Bronz a Vaticanului, înmânată de Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea.