Financial Times: România riscă un nou colaps prin măsurile de austeritate „esențiale”. Fondurile europene sunt în pericol

Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a declarat pentru Financial Times că un prim set de creșteri de taxe și înghețări ale cheltuielilor a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două pachete sunt planificate pentru mai târziu în acest an — în ciuda protestelor alimentate parțial de opoziția de extremă dreapta.

„Desigur, nu este ușor”, a spus Nazare, adăugând că guvernul de coaliție este hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Suntem cu toții pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului.”

Citește și: Statul impozitează banii românilor din bănci. De la ce sumă îţi dispar 16% din conturi

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu 9,3% din PIB, deficitul public al României a fost cel mai mare din UE în 2024, mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului. Guvernul anterior a fost reticent în a adopta măsuri de reducere a cheltuielilor înaintea alegerilor de anul trecut.

Alte articole

Nazare anunţă că va prezenta raportul privind situaţia financiară a României: „Este într-o fază avansată de pregătire. Va fi unul complet, credibil”

Nazare, avertisment privind bugetul pe 2027: ”Trebuie construit pornind de la ceea ce putem realist finanța”

Măsurile de austeritate rămân profund nepopulare după ce țara a trecut, în urma crizei datoriilor suverane, prin unul dintre cele mai dure seturi de reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe din Europa. În 2012, guvernul de la București a căzut în urma protestelor anti-austeritate — repetând evenimente similare din Grecia, Portugalia și Irlanda.

Citește și: Impozite mai mari pentru români de la 1 ianuarie 2026. Bolojan: În prezent, ele nu reflectă valoarea de piaţă

De această dată, guvernul român caută să eșaloneze măsurile.

Totuși, sute de protestatari au ieșit pe străzile din București și din alte orașe în această vară, liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și promițând să „refuze plata taxelor” impuse de ceea ce a numit un „guvern ilegitim”.

Pachetul din 1 august include o creștere a cotei maxime de TVA de la 19% la 21%, precum și accize mai mari. Orice majorări ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor sunt suspendate până în 2026. Însă măsurile mai dificile, precum reformarea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor generoase și a altor beneficii pentru foști oficiali guvernamentali, nu au fost încă agreate.

Nazare a spus că reforma pensiilor planificată urmărește să „elimine privilegiile speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată a judecătorilor, care în prezent pot începe să primească pensii la mijlocul vârstei de 40 de ani.

„Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea”, a spus ministrul.

Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat țara la doar o treaptă deasupra nivelului non-investment grade — sau „junk status” — din cauza datoriei publice în creștere rapidă și a inflației ridicate.

PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în trimestrul al doilea, banca centrală avertizând că ritmul de creștere ar putea încetini și mai mult, deoarece inflația o obligă să mențină rata-cheie a dobânzii la 6,5%.

Problemele economice au fost agravate de o criză politică ce a durat mai multe luni, după ce Curtea Constituțională, în decembrie, a anulat alegerile prezidențiale din cauza unor presupuse ingerințe rusești.