Fostul judecător CCR Tudorel Toader susține că Ilie Bolojan nu mai poate fi propus premier de Nicușor Dan: „Înseamnă că președintele care face propunerea nu ține cont de voința Parlamentului”

Fostul judecător CCR Tudorel Toader susține că premierul Ilie Bolojan nu poate să fie desemnat iarăși premier după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, în condițiile în care o astfel de decizie ar ignora voința Parlamentului.

Fostul judecător CCR Tudorel Toader susține că Ilie Bolojan

Tudorel Toader invocă jurisprudența CCR din 2020, în ciuda faptului că în spațiul public există mai multe interpretări privind posibilitatea reînvestirii unui premier demis.

„Adoptarea unei moțiuni de cenzură înseamnă un vot de blam la adresa premierului și a echipei guvernamentale. Este un vot de blam în sensul că Parlamentul își exprimă neîncrederea în capacitatea premierului și a Guvernului de a pune în aplicare programul de guvernare”, a explicat Tudorel Toader la Digi24.

Acesta a amintit despre decizia CCR din 2020 cu privire la Ludovic Orban, pe care șeful statului de atunci îl voia din nou premier.

Alte articole

Zodiac chinezesc 8 mai 2026. Ești mai interesat să păstrezi pacea decât să zdruncini barca

Banchetul a ajuns să coste cât o nuntă! Părinții „decartează” aproape 1.000 de euro pentru DJ, formații și ținute

„Există Decizia CCR nr. 85/2020, cu referire la Ludovic Orban, pe care Klaus Iohannis voia să îl redesemneze premier, iar CCR a spus că nu poate fi desemnată aceeași persoană care a făcut obiectul unei moțiuni de cenzură. Prin urmare, nici Ilie Bolojan nu poate fi desemnat din nou, din același motiv”, a spus Toader.

Citește și : Nicușor Dan a câștigat procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă privind donațiile din campania prezidențială. Instituția trebuie să-i ramburseze 930.000 de lei

Deși Ludovic Orban a revenit ulterior pe funcție, Tudorel Toader afirmă că acest lucru a fost posibil numai din cauze excepționale.

„Între timp fusese desemnat Florin Cîțu, care și-a depus mandatul. A intervenit pandemia, s-au schimbat condițiile socio-economice, iar contextul în care Orban a fost învestit a doua oară era diferit. Veți spune: „Da, dar și Emil Boc a fost reînvestit după ce a fost demis.”

Da, dar Boc a fost reinvestit după ce Traian Băsescu a fost reales. Avem, așadar, două exemple de premieri care au fost demiși prin moțiune de cenzură și ulterior reinvestiți, însă de fiecare dată a intervenit un eveniment care a schimbat contextul în care fusese adoptată moțiunea”, a mai spus fostul judecător.

Care este precedentul din 2020

„Dacă propui același premier, același candidat, înseamnă că președintele care face propunerea nu ține cont de voința Parlamentului. Or, în echilibrul puterilor în stat, Parlamentul este suveran. Mai există și alți foști premieri care au căzut prin moțiune de cenzură și nu s-a mai pus problema reinvestirii lor”, a mai declarat Tudorel Toader.

CCR a admis în 2020 sesizarea PSD privind desemnarea lui Ludovic Orban în funcția de premier de către Klaus Iohannis, după ce guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură.

Judecătorii CCR au subliniat la acel moment nevoia „stabilității”, afirmând că președintele nu poate să facă o desemnare cu scopul de a provoca sau a prelungi blocajul instituțional și a duce intenționat la declanșarea alegerilor anticipate.

Citește și : Judecător din CSM, după votarea moțiunii, despre ”ciuruirea” sistemului judiciar de către Bolojan: ”Cuiele nu mai sunt, dar au rămas găurile”

„În perspectiva consultărilor anunțate de Președintele României, prim-ministrul Guvernului demis prin moțiune de cenzură a declarat public că ”obiectivul PNL în următoarea perioadă este acela de a face posibile alegerile anticipate, de a contribui la îndeplinirea condițiilor constituționale care să permită Președintelui României Klaus Iohannis dizolvarea actualului Parlament”, se arată în decizia CCR din 2020.

Curtea a subliniat atunci că șeful statului a făcut aceeași propunere de premier la numai o zi după ce a fost adoptată moțiunea de cenzură, în timp ce desemnarea unui nou premier ar trebui să aibă la bază capacitatea acestuia de a forma o nouă majoritate parlamentară.