Informaţiile provin de la un mic laborator pentru observaţii de la Baza Scott (foto), avanpostul Noii Zeelande pe continentul îngheţat în ultimii 30 de ani. În îndepărtatul centru de cercetare au fost efectuate mai multe studii şi cercetări în domeniul atmosferei dedicate găurii din stratul de ozon de deasupra Antarcticii.
Ozonul absoarbe lumina ultravioletă emisă de Soare, protejând oamenii, plantele şi animalele de radiaţiile care pot provoca arsuri şi cancer.
Specialistul în studiul atmosferei Richard Querel, din Otago, a utilizat informaţiile obţinute de centru pentru a evalua evoluţia găurii din stratul de ozon. Potrivit concluziilor sale, datele demonstrează că în decursul timpului gaura din ozon se micşorează treptat datorită interdicţiei internaţionale a clorofluorocarburilor (CFC), substanţe utilizate în trecut pe scară largă de producătorii de frigidere, despre care se ştie că distrug stratul de ozon.
Potrivit unui studiu realizat de ONU şi dat publicităţii în luna noiembrie, stratul de ozon care protejează viaţa de pe Terra de radiaţiile solare cauzatoare de cancer se reface într-un ritm de între 1% – 3% pe deceniu, inversând astfel o tendinţă periculoasă, manifestată timp de mulţi ani, ce semnala epuizarea graduală a acestui gaz din atmosfera terestră din cauza emisiilor de substanţe dăunătoare. O analiză pe patru ani a Protocolului de la Montreal, o interdicţie din 1987 a gazelor industriale care distrug fragilul strat de ozon aflat la mare altitudine, a constatat o scădere pe termen lung a substanţelor din atmosferă care distrug ozonul şi un proces de refacere – aflat în plină desfăşurare – a ozonului din stratosferă.
Specialiştii se aşteaptă ca gaura de ozon de deasupra Antarcticii să se acopere gradual şi să ajungă în 2060 la nivelul ei din anul 1980, potrivit documentului menţionat.
ONU a salutat deja succesul Protocolului de la Montreal, care a interzis sau a eliminat treptat substanţele chimice dăunătoare ozonului, inclusiv CFC, însă noul raport a afirmat că este pentru prima oară când au apărut indicii ale faptului că gaura de ozon de deasupra Antarcticii s-a diminuat ca mărime şi ca adâncime după anul 2000.