Decizia ICCJ nr. 21/2015 admite recursurile în interesul legii înaintate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava, scrie avocatnet.ro.
Practic, prin această hotărâre, Instanța supremă a decis ca, în cazul calculării pensiei de întreținere datorată de către părinte copilului sau copiilor săi, să fie excluse din venitul net sumele de bani primite lunar ca normă de hrană.
„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”, se arată într-un comunicat de presa al ICCJ, publicat luni pe pagina de internet a instituției.
Hotărârea ICCJ este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Decizia va trebui aplicată de instanțe începând de la data publicării în Monitorul Oficial.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat în recursul în interesul legii că unele instanțe judecătorești considerau până acum norma de hrană ca fiind o serie drepturi bănești neimpozitate, care nu puteau constitui venituri asimilate salariilor.
„Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul a pensiei de întreținere se datorează destinației speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfășurării activității debitorului obligației de întreținere. (…) Prin recunoașterea și acordarea acestor drepturi s-a urmărit în exclusivitate refacerea capacității de muncă a personalului care beneficiază de ele, constituind, din această perspectivă, măsuri de protecție a unor categorii profesionale”, scrie în recurs.
Pe de altă parte, alte instanțe judecătorești au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană trebuie inclus în veniturile nete pe baza cărora se stabilește cuantumul pensiei de întreținere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent.
„Faptul că, potrivit Codului fiscal, aceste sume nu constituie venituri impozabile, nu prezintă relevantă, de vreme ce, în vederea stabilirii pensiei de întreținere, în categoria de „mijloace ale debitorului” intră toate posibilitățile materiale de care acestea dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă deci toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate.
Din perspectiva îndeplinirii obligației de întreținere, noțiunea de „venituri cu caracter permanent” are un sens mult mai larg decât acela de venituri salariale, prin aceasta înțelegându-se toate acele sume de bani incluse ori nu în salariu care se dovedesc a fi plătite în mod constant şi periodic de către angajator ori având o altă sursă decât raporturile de muncă (ex: redevențe, chirii, drepturi de autor şi alte asemenea) şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului şi a celor aflați în întreținerea sa.” – extras din recursul în interesul legii.
Codul civil stabilește că obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori și între foștii soți. În consecință, o persoană este nevoită să plătească o pensie de întreținere dacă nu își îndeplinește această obligație.
Obligația de întreținere se face, de obicei, în natură, prin asigurarea celor necesare vieții de zi cu zi. Ea se mai poate face și prin plata cheltuielilor pentru educare și pregătire profesională.
În cazul în care obligația de întreținere nu este respectată, instanța de tutelă dispune ca aceasta să fie făcută prin plata în bani a unei pensii de întreținere. Potrivit Codului civil, pensia poate fi o sumă fixă sau o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care o datorează.
Codul civil prevede că pensia de întreținere se calculează diferit, în funcție de numărul de copii. Astfel, părintele este dator să plătească până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulți copii. „Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat”, mai prevede Codul civil.
La începutul lunii octombrie, norma de hrană pentru angajații din Ministerul de Interne (MAI) și cei ai Ministerului Apărării Naționale (MApN) a fost majorată, ca urmare a publicării unui Ordin al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, publicat în Monitorul Oficial.
Actul normativ stabilește că, de la 1 octombrie, norma de hrană acordată personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională este de 32 de lei/zi, mai mare cu șapte lei decât cea acordată până acum.