Judecătorii de la Înalta Curte au motivat de ce l-au lăsat liber pe Radu Mazăre. Instanţa susţine că DNA nu a avut nicio probă împotriva primarului constanţei. Mai mult, nu s-ar fi dovedit că Mazăre a primit şpagă.
În motivarea judecătorilor de la ICCJ, se arată că procurorii nu au strâns suficiente probe care să dovedească faptul că Radu Mazăre ar fi primit mită pentru a construi cartierul pentru nevoiaşi, deşi procurorul a adus un extras de cont care arată că suma indicată ar fi intrat în contul lui Mazăre, dar judecătorii au arătat că procurorii nu pot face legătura între sumă şi o eventuală mită.
‘Judecătorul de drepturi şi libertăţi, din examinarea actelor cauzei, reţine că procurorul nu a administrat, până în acest moment procesual, probe care să creeze suspiciunea rezonabilă privind primirea (modalitate de săvârşire a infracţiunii de luare de mită reţinută în cauză) de către inculpatul Mazăre Radu Ştefan a vreunei sume de bani, respectiv darea vreunei astfel de sume de către inculpatul Morgenstern Avraham, pentru ca în schimbul acesteia, inculpatul Mazăre Radu Ştefan să-i faciliteze câştigarea licitaţiei şi încheierea contractului de achiziţie nr. 10.240 din 22.12.2011 între Regia Autonomă ‘Exploatarea domeniului public şi privat’ Constanţa şi societatea Shapir Structure, al cărei reprezentant era inculpatul Morgenstern’, se arată în motivarea deciziei prin care instanţa a dispus pe 9 aprilie eliberarea lui Mazăre din arest.
Judecătoarea menţionează că omul de afaceri Elan Schwarzenberg este partener contractual al societăţii Melici Management şi că societatea acestuia a transferat în contul lui Radu Mazăre 95.000 de euro, date comunicate de LGT Bank din Lichtenstein.
De asemenea, din extrasul de cont emis de LGT Bank din Lichtenstein rezultă că, la data de 13 septembrie 2011, societatea Melici Management Inc. a transferat în contul lui Mazăre suma de 95.000 euro.
‘Aceasta constituie o realitate ce nu poate fi contestată, însă nu rezultă din probele administrate, până în acest moment procesual, că banii au fost primiţi de inculpatul Mazăre Radu Ştefan de la inculpatul Morgenstern Avraham, pentru ca acesta din urmă să câştige în condiţii ilicite licitaţia din 15.12.2011’, mai spune judecătoarea.
Magistratul notează că, din examinarea proceselor-verbale de redare a interceptărilor telefonice, ‘nu se desprinde vreun dialog purtat între Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern, respectiv Schwarzenberg Emilian din care să rezulte primirea vreunei sume de bani pentru a efectua demersuri în favoarea societăţii Shapir Structure’.
În plus, judecătoarea arată că nici din audierea martorilor de către procurori nu rezultă darea sau primirea sumei de 95.000 de euro pentru ca Radu Mazăre să favorizeze firma Shapir Structure.
‘În aceste circumstanţe, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în lipsa unor probe din care să rezulte suspiciunea că inculpatul Morgenstern Avraham a dat inculpatului Mazăre Radu Ştefan suma de 95.000 euro, pentru ca acesta să nu-şi îndeplinească, să îndeplinească ori să urgenteze îndeplinirea unui act act care intra în îndatoririle de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, propunerea de arestare preventivă formulată de procuror nu poate fi primită’, este concluzia instanţei.
Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern au fost reţinuţi săptămâna trecută de procurorii DNA pentru fapte de corupţie.
‘La începutul anului 2011, inculpatul Mazăre, în calitate de primar al Municipiului Constanta, a lansat Programul de construire locuinţe modulare grupate în Campusul Social ‘Henri Coandă’, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Constanţa. Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei, ce urma a fi organizată. Astfel, în cursul anului 2011, i-a remis primarului municipiului Constanţa suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei, ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)’, susţinea DNA într-un comunicat.
DNA preciza că banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore, conturi deschise la bănci din străinatate, în jurisdicţii cunoscute pentru condiţiile restrictive privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
‘În schimbul acestor sume de bani, inculpatul Mazăre a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuţiilor sale de serviciu (ex. iniţierea unor hotărâri de consiliu local, prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul Morgenstern). Unele dintre cele mai importante demersuri efectuate de inculpatul Mazăre, în favoarea firmei respective, au fost cele prin care, la solicitarea inculpatului Morgenstern, a fost aprobată creşterea valorii contractului de achiziţie cu suma de 3.722.910 lei fără TVA – circa 900.000 de euro, în urma unei hotărâri a consiliului local, iniţiată de primarul Radu Mazăre’, susţin procurorii.