Înghețarea temporară a tarifelor pentru polițele RCA va fi aprobată în ședința de Guvern de miercuri

Măsura va fi decisă prin aprobarea proiectului de hotărâre privind stabilirea tarifelor de primă maxime şi a altor măsuri aplicabile de către societăţile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie.

Potrivit notei de fundamentare, prin proiect se propune „îngheţarea temporară, pentru 6 luni, a tarifelor de primă practicate de către asigurătorii RCA pentru contractele RCA încheiate ulterior datei intrării în vigoare a prezentului act normativ la nivelul tarifelor de primă proprii calculate şi practicate de către aceştia la data de 28 februarie 2023, tarife care au fost practicate anterior publicării tarifelor de referinţă de către ASF în luna martie 2023, astfel fiind asigurată o dispersie a riscurilor la nivelul pieţei de asigurări”.

„Prin aplicarea acestei măsuri se elimină potenţialul impact negativ al creşterii preţurilor inclusiv ca urmare a inflaţiei şi a luării în calcul a ultimului tarif de referinţă publicat de către ASF în luna martie 2023”, se precizează în document.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Executivul va adopta şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea articolului 1 din OUG nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Alte articole

Cum îți recuperezi banii de pe RCA după ce ai vândut mașina. Ce documente sunt necesare și cum se calculează suma pe care trebuie să o primești înapoi

Lovitură pentru șoferii români. Polițele RCA, mai scumpe cu 60% în 2025! Prețurile au explodat

Conform notei de fundamentare, proiectul propune „stabilirea posibilităţii acordării unei sume forfetare în cuantum de 2.000 lei/lună, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, în vederea acoperirii cheltuielilor de cazare pe teritoriul României pentru familiile şi persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare”.

Totodată, actul normativ stabileşte faptul că „sprijinul financiar va fi acordat şi după îndeplinirea perioadei de 4 luni consecutive, până la sfârşitul anului 2023, pentru persoanele din categoriile vizate”.

Citește și: Situație disperată în Guvern! Executivul va reduce drastic cheltuielile pentru a acoperi deficitul bugetar uriaș. Ce planuri are ANAF

„După împlinirea perioadei de 4 luni consecutive în care au beneficiat de suma forfetară de 2.000 lei/lună, prezentul proiect de act normativ stabileşte faptul că persoanele respective au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului şi la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acordate în urma înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile stabilite pentru cetăţenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveşte sumele forfetare de 2.000 lei/lună, acestea vor fi acordate în limitele sumelor alocate cu această destinaţie din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, se spune în nota de fundamentare.

De asemenea, condiţiile şi mecanismul de acordare a sumei forfetare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist.

„Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă este acela de a stabili fundamentele şi procedurile pentru reglementarea statutului profesional al lucrătorilor culturali profesionişti de pe piaţa muncii din România şi realizarea unui cadru legislativ care să asigure stabilitatea profesională a acestor categorii profesionale prin proceduri clare care să recunoască statutul legal al acestora în formele de ocupare şi de organizare de pe piaţa muncii”, se menţionează în nota de fundamentare.

În reuniunea guvernamentală va fi adoptat şi un proiect de hotărâre pentru modificarea anexei la HG nr.1235/2022 privind aprobarea distribuţiei bugetului aferent reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României pentru fiecare coordonator de reformă şi/sau investiţii.

„Prezentul proiect de act normativ va reglementa realocarea financiară a sumei de 10.030.000 euro, cu care se va suplimenta bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru Componenta 15 – Educaţie, Investiţia 1 din PNRR, respectiv diminuarea bugetului Ministerului Educaţiei cu suma menţionată, de la Componenta 15 – Educaţie, Investiţia 5 din PNRR, beneficiul direct constând în construirea a încă cinci creşe mici în patru municipii reşedinţă de judeţ (Sibiu, Galaţi, Piteşti şi Giurgiu) şi în Sectorul 2 al municipiului Bucureşti, prin încheierea contractelor de finanţare”, se explică în nota de fundamentare.

Vor fi aprobaţi, tot prin hotărâre, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizarea şi dezvoltarea Portului Mineralier Galaţi”.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că la finalizarea obiectivului de investiţii se vor realiza cheuri modernizate cu o lungime totală de 2.000 m şi se vor crea noi platforme portuare.

„La finalizarea obiectivului de investiţii se vor opera volume sporite de mărfuri şi se vor îmbunătăţi legăturile comerciale de transport ale portului Galaţi cu statele situate în amonte pe Dunăre, dar şi cu statele riverane din bazinul Mării Negre”, conform documentului.

Guvernul va decide, printr-o altă hotărâre, cu privire la constituirea, aprobarea structurii şi modul de funcţionare al Comitetului de Supraveghere pentru implementarea şi monitorizarea funcţionarii ulterioare a sistemului de garanţie-returnare.

Comitetul – cu rol de supraveghere pentru implementarea sistemului de garanţie-returnare, fără personalitate juridică – va funcţiona pe lângă autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi va fi format din reprezentanţi ai producătorilor, comercianţilor şi ai autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniu.

Va fi adoptat şi un memorandum privind combaterea evaziunii fiscale în domeniul agroalimentar.

Printr-un alt memorandum, Executivul va aproba constituirea grupului de lucru interinstituţional în vederea evaluării stadiului punerii în aplicare a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) şi actualizării PNIESC în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice.

Citește și: VIDEO: Tensiuni în Parlamentul României, cu George Simion și vicepreședintele ASF: „Ai luat 10.000 de euro ca să patronezi falimente! Când vă dați demisia?” / Bonusuri imense încasate pentru șefii instituției de stat