În cadrul acestei discuții, preşedintele Trump i-ar fi adresat o întrebare directă omologului ucrainean: „Volodimir, poți lovi Moscova? Dar Sankt Petersburg?”. Sursele citate susțin că Trump și-a exprimat în mod explicit susținerea pentru o astfel de strategie ofensivă, descriind-o ca fiind menită să „le provoace (rușilor) durere” și să forțeze Kremlinul să accepte negocieri de pace.
Președintele ucrainean ar fi răspuns prompt: „Absolut. Putem, dacă ne dați armele”.
Această poziție marchează o schimbare semnificativă față de declarațiile anterioare ale lui Trump, care în timpul campaniei electorale promitea că va „pune capăt războiului într-o zi” și pleda pentru o retragere a Statelor Unite din conflictele externe. Conform surselor citate de Financial Times, conversația a avut loc la doar o zi după un apel telefonic pe care Trump l-ar fi avut cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe 3 iulie. Liderul american ar fi descris acel apel drept „dezamăgitor”, semn că încercările de mediere nu au dat rezultatul scontat.
„Sunt dezamăgit de președintele Putin, pentru că am crezut că vom avea un acord în urmă cu două luni”, a declarat Trump, potrivit surselor apropiate discuției.
Un oficial occidental, informat despre conținutul convorbirii din 4 iulie, a declarat că aceasta reflectă dorința tot mai accentuată a partenerilor occidentali ai Ucrainei de a furniza arme cu rază lungă de acțiune, capabile să „aducă războiul la ușa Moscovei”, idee împărtășită, în privat, și de oficiali americani în ultimele săptămâni.
Deși Casa Albă și biroul președintelui ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii, alte informații apărute ulterior sugerează că Trump i-ar fi înmânat personal lui Zelenski, în urmă cu o săptămână, la Roma, o listă cu arme care ar putea fi puse la dispoziția Ucrainei. Trei surse informate au confirmat existența acestei liste, ce ar include sisteme de lovitură la distanță ce pot fi livrate indirect, prin intermediul aliaților europeni ai SUA.
Conform acestui aranjament, Washingtonul ar putea evita blocajul actual din Congres privind asistența militară directă către Kiev, autorizând în schimb vânzări de armament către state membre NATO, care ulterior ar putea transfera echipamentele Ucrainei.
Printre armele solicitate de Kiev se numără și rachetele de croazieră Tomahawk, cu o rază de acțiune de aproximativ 1.600 de kilometri. Totuși, atât administrația Biden (în trecut), cât și echipa lui Trump ar avea rețineri privind furnizarea acestor sisteme, din cauza lipsei de reținere a Ucrainei în utilizarea lor, potrivit unei surse apropiate negocierilor.
Într-o întâlnire desfășurată luni în Biroul Oval cu noul secretar general NATO, Mark Rutte, Trump a confirmat doar planuri de livrare a unor sisteme de apărare aeriană Patriot și rachete interceptoare pentru Ucraina. Alte tipuri de armament nu au fost menționate în mod oficial.