Înainte de întâlnirea cu procurorii, Ioan Niculae a declarat că nu are nicio logică decizia anchetatorilor de a schimba acuzaţia de subminare a economiei naţionale în instigare la abuz în serviciu.
La DIICOT au fost chemate şi fosta soţie lui Ioan Niculae, Domniţei Niculae, dar şi actuala iubită, Nicoleta Mariana Toncea.
Iniţial, Ioan Niculae a fost pus sub acuzare în acest dosar alături de alte 40 de persoane, funcţionari publici cu funcţii de conducere din cadrul SNGN Romgaz, Ministerul Economiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi reprezentanţi ai unei societăţi comerciale din municipiul Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de complot şi subminarea economiei naţionale. Printre cei acuzaţi se află şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu.
Acuzaţiile au fost schimbate apoi în sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.
Ulterior, procurorii DIICOT au extins urmărirea penală în dosarul Romgaz şi l-au pus sub acuzare pe Ioan Niculae pentru că a înstrăinat mai multe bunuri pe care procurorii instituiseră sechestru asigurător, ajutat de Domniţa Niculae (fosta soţie), Adina Elena Niculae (fiică) şi Nicoleta Mariana Toncea (actuala iubită).
În sarcina învinuiţilor se reţine că au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane de dolari patrimoniului SNGN Romgaz SA şi bugetului consolidat al statului şi au avut drept consecinţă punerea în pericol a sistemul energetic naţional.
Procurorii susţin că persoanele puse sub acuzare au aprobat livrarea de către Romgaz a unor cantităţi considerabile de gaze naturale către societatea InterAgro, deţinută de Ioan Niculae, la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de Romgaz, cu eludarea reglementărilor legale în materie, precum şi menţinerea facilităţilor acordate societăţii, în condiţiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate.
Se mai reţine că activitatea infracţională a generat imposibilitatea repartizării de către Romgaz a rezervelor necesare pentru realizarea programului naţional de înmagazinare şi creşterea importului de gaze naturale, cu consecinţa punerii în pericol a Sistemul Energetic Naţional, ca ramură strategică a economiei naţionale şi subminării economiei naţionale, arată DIICOT.