Jens Stoltenberg, supărat pe Rusia. Kremlinul refuză să distrugă noile rachete desfăşurate în Europa

„N-am văzut niciun indiciu de voinţă din partea Rusiei de a se conforma INF prin distrugerea acestor rachete înainte de 2 august, iar consecinţele sunt extrem de grave în ce priveşte controlul armamentelor”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă, în finalul unui Consiliu NATO-Rusia.

El a adăugat că şansele de a se ajunge la un acord „scad pe zi ce trece”, dar că NATO nu a renunţat la încercarea de a convinge Moscova să distrugă rachetele SSC-8, considerate că încalcă INF.

Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege prin care suspendă respectarea de către ţara sa a Tratatului privind forţele nucleare intermediare, care a restricţionat deţinerea rachetelor cu rază medie de acţiune încă din vremea Uniunii Sovietice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Putin, speranţe mari de la noua conducere a Comisiei Europene. Ce a transmis liderul rus

Alte articole

Rezultatele testelor PISA, analizate de Comisia Europeană: UE se îndepărtează şi mai mult de obiectivul său de reducere a rezultatelor slabe

Energia electrică se scumpește accelerat în Europa. Cât plătește România

Tratatul INF, semnat de SUA şi URSS în 1987, a interzis rachetele cu lansare de la sol capabile să transporte focoase nucleare pe o distanţă între 500 şi 5.500 de kilometri.

Tratatul INF a fost denunţat de Donald Trump pe 1 februarie a.c., apoi de Moscova a doua zi, cele două ţări acuzându-se reciproc de încălcarea lui. Washingtonul acuză Moscova de încălcarea pactului prin dezvoltarea noii sale rachete Novator 9M729 (SSC-8, în codificarea NATO), fapt negat de Moscova, care susţine că noua rachetă nu depăşeşte raza de acţiune de 500 km, reproşând la rândul său SUA desfăşurarea de elemente ale scutului antirachetă în Europa.

Washingtonul a stabilit drept termen limită data de 2 august pentru ca Rusia să se conformeze, în caz contrar considerând că tratatul a expirat.