Patriarhul Daniel a ajuns, miercuri, la Palatul Cotroni, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu ocazia slujbei de sfinţire a catapetesmei Bisericii Cotroceni. Înainte de ceremonie, cei doi au avut o întrevedere scurtă.
Piatra de temelie a vechii biserici de la Cotroceni a fost pusă de Voievodul Şerban Cantacuzino în primul său an de domnie, 1678. Zidită pe locul unui vechi schit, închinat Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, biserica a fost finalizată în anul 1682.
De-a lungul timpului aici a funcţionat reşedinţa domnitorului Ţării Româneşti, astfel biserica a fost tot timpul înfrumuseţată şi înzestrată conform statutului său de biserică domnească.
Ca şi ocrotitorii săi spirituali, Sfinţii Martiri Serghie şi Vah, biserica mănăstirii Cotroceni a cunoscut de-a lungul timpului multe încercări dureroase şi păgubitoare. A suferit de mai multe ori de pe urma cutremurelor de pământ (în anii: 1738, 1802, 1940, 1977), a războaielor, a invaziilor străine şi a incendiilor (în anii: 1718 şi 1787).
Traversând istoria, biserica mănăstirii Cotroceni a rezistat totuşi tuturor răutăţilor vremilor, până în anul 1947, când, odată cu instalarea dictaturii comuniste atee, biserica Palatului Cotroceni a fost închisă definitiv cultului liturgic. Neîngrijită şi abandonată timp de 30 de ani, biserica a suferit grave avarii la cutremurul din anul 1977. Mai mult de atât, în anul 1984 biserica a fost omorâtă prin demolare şi a zăcut „moartă” timp de aproape 20 de ani (1984 – 2003/2004).