LASATA SECULUI 2016: Ce NU AI VOIE să faci cu o zi înainte de POSTUL CRĂCIUNULUI

POSTUL CRĂCIUNULUI. Ce nu ai voie sa faci de Lasata Secului: 

1. NU ASEZATI FARFURIILE PENTRU MANCARE LA INTAMPLARE!

Daca puneti farfuriile si tacamurile pe masa in mod aleatoriu, acest lucru poate aduce necazuri in gospodarie. Masa se aseaza cu fata spre rasarit, fie ca este vorba de pranz sau cina.

Alte articole

Ce alimente să evităm în Postul Crăciunului. Sfaturile părintelui Vasile Ioana pentru cei care țin post

Ce dietă ţine Monica Bîrlădeanu în Postul Crăciunului. „E mai dificil să-ţi aduni necesarul doar din legume”

2. NU PUNE FATA DE MASA COLORATA

Este indicat sa folosesti o fata de masa alba, la fel si tacamurile si farfuriile deoarece albul este simbolul puritatii, al postului. Albul inseamna cumpatare si curatire sufleteasca.

3. NU IMPRUMUTA PE NIMENI CU NIMIC

Aceasta credinta populara este valabila in special in zonele de munte. Nu e bina sa dai obiecte cu imprumut in prima zi de Post si asta pentru ca lupii vor da tarcoale casei tale. De asemenea, cel ce imprumuta pe cineva cu bani de Lasata Secului nu va avea parte de ei de sarbatori.

4. NU CONSUMA CARNE DE PORC

Nu consuma carne de porc de Lasata Secului. Este bine sa consumi oua de puica si ciorba de peste in aceasta zi importanta.

5. NU SERVI MANCAREA NESARATA

Putina sare sau deloc in preparatele de peste zi te transforma intr-o persoana zgarcita si fara noroc in anul ce vine, cred batranii de la sate.

6. NU SPALA HAINE 

Nu e bine sa depui eforturi fizice mari ori sa speli haine in prima vineri din Postul Craciunului. Daca faci asta risti sa atragi necazuri nu doar asupra ta ci si asupra celor dragi tie. 

Problemele sentimentale se pot multiplica daca ignori acest sfat. La tara, gospodarii fac treaba inainte cu o zi de Lasata Secului, pentru ca de Postul Craciunului sa fie bine pregatiti fara pic de sudoare.

LĂSATA SECULUI. Dogma şi datina creştină spun că în acest post nu se mănâncă miercuri şi vineri cu untdelemn, şi nici nu se bea vin. Astăzi este LĂSATA SECULUI pentru pos­tul Crăciunului care urmează să înceapă de mâine, 15 noiembrie. Im­portanţa acestui post este dată în primul rând de faptul că se află la un hotar, fiind primul post din anul bi­sericesc care a început la data de 1 septembrie şi ultimul din anul civil care urmează să se încheie la o săptămână după naşterea Domnului. Semnificaţia sa religioasă se leagă de cele 40 de zile pe care le-a petrecut Moise pe Muntele Sinai în aşteptarea cuvintelor lui Dumnezeu, pe care avea mai apoi să le primească sub forma Tabletelor Legii. Dogma şi datina creştină spun că în Postul Crăciunului nu se mănâncă miercuri şi vineri cu untdelemn şi nici nu se bea vin. În aceste două zile se posteşte până la ora 3-4 după-amiază, timp în care se mănâncă hrană uscată sau legume fierte. Dacă se suprapun zilele de miercuri sau vineri cu o altă sărbătoare importantă, cum ar fi pri­vegherea unui sfânt, atunci se dă dez­legare la untdelemn, vin şi peşte. Dez­legare la peşte mai este şi în sâmbetele şi duminicile din post ce sunt cuprinse între 21 noiembrie, care este Intrarea Maicii Domnului în Biserică, şi 20 decembrie, când este pomenirea Sfân­tului Igantie Teoforul. În această perioadă, după 21 noiembrie, la bise­rică se vor introduce în timpul slujbei Utreniei Catavisiile Naşterii Dom­nului, care se vor cânta până în ultima zi a anului. În anii în care ajunul Crăciu­nului cade în timpul săptămânii, cum se va întâmpla şi anul acesta, atunci se va oficia în ziua respectivă Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar în ziua praznicului, Sfânta Litur­ghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul cădea într-o sâmbătă sau duminică, slujbele erau inversate.

POSTUL CRĂCIUNULUI: Tradiţii şi obiceiuri

Una dintre cele mai vechi datini din popor spune că astăzi, de lăsatul secului, trebuie adunate toate resturile de mâncare într-o faţă de masă, inclusiv oasele, şi aruncate spre răsărit deoa­rece se crede că astfel păsările nu vor mai strica ogoarele în anul următor. O altă datină spune că oalele trebuie lăsate cu gura în jos pentru ca oamenii să fie feriţi de pagubă sau de boală, iar dacă vremea va fi călduroasă, atunci primă­vara va cuprinde multe ploi. De altfel, credincioşii cred că ultima zi a postului, 24 decembrie, trebuie să fie ziua cu postul ce mai aspru când acesta se ţine până la înserat, iar atunci se mănâncă doar grâu fiert amestecat cu fructe şi miere. Uneori, postul durează până la răsăritul luceafărului de seară, care simbolizează steaua după care s-au ghidat magii când au găsit ieslea în care s-a născut Mântuitorul.

POSTUL CRACIUNULUI 2013: Ritualuri pentru atragerea ursitului

Prin tradiţie, fetele bătrâne care practică postul negru în această zi se vor căsători în anul următor, după Paşte. 

În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor”. Respectarea acestui ritual aduce mai repede ursitul în viaţa tinerei.

Tot acum se oficiază ultimele nunţi din acest an, pentru că, după data de 15 noiembrie, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.

POSTUL CRĂCIUNULUI: Alimente care atrag sporul în familie

La masa festivă se consumă anumite alimente care atrag sporul: la aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Ciorba de peşte este binevenită pentru ca în timpul postului să fim sprinteni precum peştii şi să înotăm tot timpul, fără să „alunecăm” în necazuri. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală. 

LASATA SECULUI: Obiceiuri pentru alungarea spiritelor rele

De Lăsatul secului gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i va ispiti pe creştinii din acea casă să renunţe la post.

În ziua sărbătorii, o altă tradiţie se referă la o interdicţie referitoare la treburile casnice ale femeilor : nu se spală, nu se ţese, nu se face curăţenie, pentru ca bolile şi paguba să nu intre în acea gospodărie.

În familiile numeroase cu mulţi copii, părinţii postesc pentru a-i proteja pe urmaşii lor de boli şi de accidente neaşteptate.