Legea concurenţei este constituţională. CCR a respins sesizarea USR şi PNL şi pe cea a lui Klaus Iohannis

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, a transmis CCR, într-un comunicat de presă.

Senatorii USR şi PNL au atacat la Curtea Constituţională modificările aduse Legii pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei 21/1996 adoptată de Senat în plenul din 30 iunie. Aleşii susţin că modificările aduse de către PSD actului normativ afectează indepdenţa Consiliului Concurenţei.

În sesizarea adresată Curţii Constituţionale, USR şi PNL arată că modificările aduse încalcă principiul bicameralismului, cele 20 de amendamente introduse în timpul dezbaterilor din Senat modificând esenţial forma adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi generând astfel deosebiri majore de conţinut între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, pe 24 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a formulat o obiecţie de neconstituţionalitate la CCR privind modificarea Legii concurenţei. Şeful statului susţinea că Legislativul a adoptat proiectul cu încălcarea principiului bicameralismului.

Alte articole

Două sesizări depuse de Nicușor Dan, amânate de CCR. Ce a reclamat președintele și când vor fi luate deciziile

CCR a amânat din nou decizia privind restanțele salariale ale magistraților. Sorin Grindeanu acuză Guvernul că a legiferat fără mandat democratic

Şeful statului precizează că la Senat, forul decizional, au fost realizate intervenţii asupra unor prevederi importante ale legii, care însumează peste 20 de articole, comparativ cu forma tacită adoptată de către Camera Deputaţilor.

„Din analiza acestor noi dispoziţii introduse de Senat rezultă că acestea nu au legătură cu forma iniţiatorului sau cu scopul iniţiativei legislative, aşa cum acesta a fost dezvoltat în expunerea de motive. Prin raportare la forma iniţiatorilor, ce cuprinde prevederi regăsite integral în forma adoptată tacit de Camera Deputaţilor, apreciem că aceste modificări realizate în Camera decizională reprezintă deosebiri majore de conţinut, atât prin raportare la amploarea acestora, la importanţa aspectelor vizate de Legea nr. 21/1996, dar mai ales prin raportare la consecinţele pe care aceste prevederi le vor avea în privinţa independenţei unei instituţii cheie a statului român, afectându-i independenţa, contrar celor avute în vedere de iniţiatorii legii în expunerea de motive”, potrivit textului sesizării formulate la CCR.

De asemenea, preşedintele Iohannis susţine că prevederile pentru numirea în funcţia de membru al Consiliului Concurenţei încalcă dispoziţiile din Constituţie.

„Condiţia necesară pentru a fi numit în funcţia de membru al Consiliului Concurenţei, prevăzută de art. 15 alin. (4) lit. f) din legea criticată – „să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare” – contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie, întrucât instituie o decădere perpetuă din dreptul de a ocupa funcţia de membru al Consiliului Concurenţei”, potrivit sursei citate.

Şi prevederea ca o persoană să aibă vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică pentru a fi numită în calitate de preşedinte al Consiliului Concurenţei încalcă Legea fundamentală, argumentează Preşedintele României.

„Condiţia necesară pentru a fi numit în calitate de preşedinte al Consiliului Concurenţei, prevăzută de art. 15 alin. (5) din Legea nr. 21/1996, potrivit căreia „persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială”, contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta privind calitatea legii”, conform sursei menţionate.

Sintagma „funcţii publice de specialitate”, utilizată în cuprinsul art. 211, este neclară şi nu se corelează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, mai spune preşedintele Iohannis.

„Nu numai că suntem în prezenţa unor reglementări neclare, dar prin soluţia legislativă adoptată se creează pe de o parte un paralelism legislativ, iar pe de altă parte o contradicţie cu alte reglementări în vigoare”, conchide şeful statului.