Propunerea legislativă privind parteneriatul civil, RESPINSĂ la Senat

Au fost 92 de voturi „pentru” respingerea propunerii legislative, 11 „împotrivă” şi o abţinere. 

Doar USR, prin liderul de grup, senatorul Vlad Alexandrescu, a anunţat susţinerea iniţiativei legislative în pofida „imperfecţiunilor sale, care ar fi putut fi remediate în dezbaterea parlamentară”.

Proiectul de lege a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului şi de la Comisia juridică. Reprezentanţii comisiilor spun că reglementarea parteneriatului civil nu reprezintă o cerinţă europeană, ci ţine doar de reglementările naţionale ale statelor membre, legiuitorul având obligaţia de a respecta valorile culturale, religioase şi morale ale societăţii, iar dacă ar intra în vigoare această iniţiativă legislativă, ar fi permise şi recunoscute inclusiv uniunile persoanelor de acelaşi sex şi s-ar crea „permisele unor vicii de neconstituţionale”. În plus, atrag ei atenţia, nu este oferită o soluţie în ceea ce priveşte adopţia unui copil de către partenerii de acelaşi sex.

Proiectul de lege a fost depus la sfârşitul lunii martie a acestui an la Senat de către deputatul independent Oana Bîzgan.

Proiectul de lege oferă posibilitatea tuturor persoanelor să încheie un parteneriat civil, fie cu cineva de sex opus, fie cu cineva de acelaşi sex, partenerii având aceleaşi drepturi procedurale şi statut în toate instanţele şi procedurile administrative precum cuplurile căsătorite.

Documentul prevede şi drepturile şi obligaţiile partenerilor civili în ceea ce priveşte copiii.

De asemenea, un cetăţean străin poate obţine cetăţenie română prin parteneriatul civil în aceleaşi condiţii precum o persoană căsătorită cu un cetăţean român.

Pentru a încheia un parteneriat civil, partenerii trebuie să depună o cerere la primăria din localitatea în care doresc să încheie parteneriatul civil, prin care declară că nu cunosc niciun motiv legal care să împiedice încheierea parteneriatului. Tot în cerere va fi stabilit şi numele de familie, fie dacă aleg să preia numele celuilalt partener, dacă aleg să păstreze propriul nume sau dacă aleg ambele nume reunite.

Proiectul de lege propune existenţa unui registru al parteneriatelor civile, în formă fizică la nivel local şi o bază de date electronică centralizată la nivel naţional.

Iniţiatorul arată că numărul cuplurilor care trăiesc împreună a crescut în ulimii ani, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional, iar convieţuirea în afara căsătoriei ar trebui să devină şi o stare de drept, pentru că toţi cetăţenii au dreptul la protecţie din partea statului cu privire la viaţa privată, fără discriminare, indiferent de starea civilă.

Potrivit expunerii de motive, la nivelul Uniunii Europene, 22 de ţări oferă dreptul cetăţenilor de a-şi oficializa relaţia de cuplu fără a fi obligaţi la căsătorie, singurele state membre care nu asigură niciun fel de protecţie juridică cuplurilor ce trăiesc în uniuni consensuale sunt România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.

De asemenea, arată iniţiatorul proiectului de lege, rata nupţialităţii a scăzut în ultimii ani, iar vârsta medie la prima căsătorie a crescut, ceea ce înseamnă că mentalitatea noii generaţii cu privire la acest subiect s-a schimbat, inclusiv prin apariţia neîncrederii în instituţia căsătoriei. În ceea ce priveşte copiii născuţi în afara căsătoriei, dacă în 2007 procentajul era de 26,7 la sută, în 2016 a ajuns la 31,3 la sută, rezultând că pentru mulţi cetăţeni români căsătoria nu mai reprezintă un element definitoriu în alegerea de a-şi întemeia o familie.

„Ţinând cont de evoluţiile sociale cu privire la relaţiile de cuplu şi de familie, se impune o actualizare şi o aliniere a legislaţiei ce le priveşte, iar parteneriatul civil reprezintă un prim pas în acest sens. Această nouă reglementare are ca finalitate oferirea unei protecţii juridice acelor cupluri care nu doresc să-şi schimbe statutul civil, dar care sunt dispuse să-şi oficializeze relaţia printr-o alternativă la căsătorie. Importanţa acestui lucru rezidă în posibilitatea beneficierii de drepturi şi îndeplinirea de obligaţii corelative, asemănătoare celor căsătoriţi”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Proiectul de lege a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Cele două comisii, care au adoptat un raport comun de respingere, spun că reglementarea parteneriatului civil nu reprezintă o cerinţă europeană, ci ţine doar de reglementările naţionale ale statelor membre, iar legiuitorul are obligaţia de a respecta valorile culturale, religioase şi morale ale societăţii.

De asemenea, spun reprezentanţii comisiilor, dacă ar intra în vigoare această iniţiativă legislativă, ar fi permise şi recunoscute inclusiv uniunile personale de acelaşi sex şi s-ar crea „permisele unor vicii de neconstituţionale”. În plus, atrag ei atenţia, nu este oferită o soluţie în ceea ce priveşte adopţia unui copil de către partenerii de acelaşi sex.

Senatul este prima cameră sesizată, urmând ca după vot să intre în dezbatere şi vot final la Camera Deputaţilor. Termenul de adoptare tacită este 31 octombrie.

După referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie, care a avut loc la începutul lunii octombrie şi care nu a fost validat din cauza absenţei masive la vot, liderul PSD Liviu Dragnea a vorbit şi el despre legea parteneriatului civil şi despre posibilitatea adoptării unei astfel de iniţiative legislative. Partidele parlamentare ar fi trebuit să depună în comun încă de acum două săptămâni un astfel de proiect de lege, însă procedura a fost amânată pentru că proiectul ar fi rămas blocat în Parlament din cauză că PSD nu ar mai susţine iniţiativa.

Forma propusă de parlamentari prevedea că parteneriatul civil poate fi încheiat între persoane de sex opus sau de acelaşi sex, dar adopţiile sunt interzise.