Legea salarizării 2026. Profesorii iau în calcul boicotarea începerii anului școlar: „Sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ”

Simion Hăncescu, președintele FSLI, a anunţat că profesorii sunt profund nemulțumiți de actuala variantă a Legii salarizării 2026 și că una dintre măsurile aflate în discuție este amânarea începerii anului școlar.

„Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Adică speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau, dacă va trece, să treacă în forma propusă de noi, în care să fie fiecare profesor așezat acolo unde este locul lui, unde se vede și evoluția în carieră, și în care debutantul să plece de la salariul mediu brut pe economie”, a spus Simion Hăncescu pentru Adevărul.

Potrivit calendarului oficial, anul școlar 2026-2027 se desfășoară între 1 septembrie 2026 și 31 august 2027, iar cursurile încep efectiv la 7 septembrie 2026. Durata totală este de 36 de săptămâni de cursuri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Guvernul amână trimiterea legii în Parlament

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul Legii salarizării nu este încă pregătit pentru asumarea în Parlament, deoarece negocierile cu sindicatele din educație și sănătate continuă. Acesta a susținut că Executivul încearcă să obțină un consens social și politic înainte de adoptarea proiectului și estimează că discuțiile vor mai dura aproximativ două săptămâni, astfel încât la mijlocul lunii august să poată fi prezentată o formă îmbunătățită a legii.

Alte articole

Medicii ar putea relua greva. Federaţia „Solidaritatea Sanitară”: Forma proiectului noii legi a salarizării, convenită la Ministerul Sănătăţii, este pragul minim pentru o lege acceptabilă. Refuzul de a transpune fidel soluţiile comune ar însemna eşecul dialogului social

Lovitură pentru bugetari. Indemnizația de hrană și voucherele de vacanță ar putea să dispară, ce prevede noua lege a salarizării

„Este clar că încă nu suntem pregătiți cu legea salarizării pentru a fi asumată de Parlament din rațiuni foarte simple: avem două sectoare sănătate și educație, unde tensiunile sociale din cauza acestei campanii majore de dezinformare și pe de altă parte, din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, nu există încă un consens că proiectul ar putea într-adevăr să să treacă.

Și atunci, până nu lămurim situația legată de lucrul cu sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere.

Ne propunem ca să mai stăm 2 săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea ceea ce credem că vom avea – îmbunătățiri semnificative și îmbunătățirea inclusiv a dialogului cu sindicatele – să putem ajunge la o formă în care încă o dată să putem arăta și susține că proiectul acestei legi nu numai că e bun, pentru că primim niște bani pe PNRR și face bine România”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Citeşte şi: Marian Godină, reclamat la IGPR, MAI și ANI de un ONG. De la ce a plecat scandalul: „Un angajat al statului, plătit din banii noștri”

Ilie Bolojan: „Pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri”

Premierul Ilie Bolojan a explicat că noua lege are un impact bugetar total de 12 miliarde de lei, însă aproximativ trei miliarde de lei sunt destinate diferențelor salariale tranzitorii, pentru ca niciun angajat să nu înregistreze scăderi de venit după aplicarea noii grile. Restul de aproximativ nouă miliarde de lei ar reprezenta creșteri salariale propriu-zise.

În ceea ce privește profesorii, premierul a recunoscut că există așteptări legitime generate de angajamentele asumate după greva din 2023. Potrivit acestuia, pentru respectarea integrală a acelor promisiuni ar fi necesare aproximativ opt miliarde de lei, în timp ce proiectul actual prevede doar doar miliarde de lei pentru educație.

„În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. Vă aduceți aminte când a fost greva din educație, atunci când s-a trecut de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica, adică creșterea salariilor în educație, că o să le crească salariul în educație aproape de nivelul medicilor”, a declarat Ilie Bolojan.

Sindicatele au refuzat negocierile și au prezentat propria grilă

Organizațiile sindicale din învățământ au anunțat anterior că nu vor participa la discuțiile organizate de Ministerul Muncii pe tema Legii salarizării, acuzând că negocierile sunt doar formale. Sindicatele au publicat o variantă proprie de salarizare, care prevede o grilă salarială mai ridicată pentru cadrele didactice, menținerea sporurilor la nivelul actual, o formulă diferită pentru plata cu ora, respectarea angajamentelor asumate de Guvern după greva generală din 2023.

„Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”, au transmis sindicatele într-un comunicat de presă.

Citeşte şi: Cătălin Botezatu a aterizat cu elicopterul la un eveniment ţinut la Bacău. „Să nu vin eu să o văd pe iubita mea, Lore?”

Cum sunt calculate salariile în noul proiect

Proiectul Legii salarizării unitare stabilește un sistem bazat pe coeficienți de salarizare, înmulțiți cu o valoare de referință unică de 4.100 lei. În varianta de proiect inițială suma era 4.350, valoarea de referință în proiectul final este de 4.100 de lei. Salariul de bază pentru fiecare funcție rezultă din înmulțirea coeficientului aferent funcției și tranșei de vechime cu această valoare. De exemplu, un coeficient de 2,00 corespunde unui salariu de bază brut de 8.200 de lei, iar un coeficient de 2,05 înseamnă un salariu brut de 8.405 lei. Valoarea de referință ar urma să fie decisă anual de către Guvern, conform proiectului.

Printre observațiile semnalate se numără faptul că un lector universitar cu 3-5 ani vechime are un coeficient de 1,98, în timp ce un asistent universitar cu aceeași vechime beneficiază de un coeficient de 2,02, deși lectorul reprezintă o funcție didactică superioară în ierarhia universitară. Aceste diferențe au fost semnalate după publicarea grilelor salariale de către Ministerul Muncii și sunt invocate ca argument pentru revizuirea proiectului înainte de trimiterea sa în Parlament.