Legea salarizării unitare a intrat în vigoare. Cum se modifică veniturile bugetarilor. GRILE SALARIZARE

Legea salarizării prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%, într-un buget de 32 de miliared de lei până în 2020 şi 43 de miliarde până în 2022, potrivit ministrului Muncii.

„Legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României şi prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56 la sută, pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020 şi de 43 de miliarde de lei până în 2022. La baza piramidei salariale, creşterile sunt de peste 100 la sută, ajungând şi la 300 la sută, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporţia nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022”, declara Lia Olguţa Vasilescu, la momentul adoptării legii.

Legea salarizării unitare a fost publicată în Monitorul Oficial

La momentul promulgării, Administraţia Prezidenţială a transmis că preşedintele „susţine necesitatea de creştere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechităţile şi disfuncţionalităţile salariale. În acelaşi timp, Preşedintele României susţine necesitatea unei creşteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivaţiile adecvate şi performanţele necesare din partea tuturor beneficiarilor”.

Şeful statului a amintit că legea este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către PSD, ca parte esenţială a programului de guvernare.

Alte articole

Record al numărului de angajaţi la stat în luna octombrie. În 2024 au existat luni în care numărul de bugetari a crescut cu peste 30.000

Se reduc sporurile bugetarilor. Reforma salarizării în sectorul public are efecte nefaste

Iohannis a atras însă atenţia „că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern şi Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliţia aflată la guvernare are obligaţia să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie şi implicaţii negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”.

„Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spaţiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil şi responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investiţiile şi proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental’, consideră preşedintele Iohannis.

Ministrul Muncii: Modificăm un articol din Codul fiscal pentru a putea pregăti aplicarea legii salarizării

Primele creșteri efective ar fi la începutul anului viitor, când bugetarii ar primi cu toții o majorare de 25% față de nivelul indemnizațiilor din decembrie 2017. Prin excepție, salariile de bază ale medicilor și asistenților medicali ar crește de la 1 martie 2018 la nivelul stabilit pentru 2022, adică la nivelul maxim, iar cele din învățământ s-ar majora cu 20% față de nivelul acordat pentru februarie 2018 (inițial, procentul era creștere era de 50% față de nivelul lunii decembrie a acestui an)

În învățământul preuniversitar, un profesor debutant de studii superioare de lungă durată ar primi până în 2022 un salariu de 4.098 de lei, iar unul cu grad didactic I ar primi până la 5.517 lei, dacă are peste 25 de ani vechime în muncă. Un învățător cu studii de nivel liceal ar primi 4.098 de lei pentru șapte ani de vechime în muncă, iar unul cu peste 25 de ani vechime ar primi 4.372 de lei.

Până în anul 2022, la nivelul învățământului universitar, un decan de facultate va avea un salariu de bază de 13.705 lei pentru gradul I și 16.232 de lei pentru gradul II. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime în educație ar primi 10.880 de lei. De asemenea, salariul unui cercetător științific ar putea ajunge până la 7.546 de lei.

Cei care lucrează lunar în toate cele trei ture, dar și cei care lucrează în sistemul de două ture (12 cu 24 de ore) vor putea primi, în locul sporului de noapte, unul de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei/ două ture. De asemenea, cei care lucrează sâmbăta, duminica ori în timpul zilelor libere legale vor primi un spor de 100%.

Majorări de salariu sunt propuse și pentru efectuarea gărzilor. Spre exemplu, în proiect se prevede un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază, pentru gărzile efectuate în zilele lucrătoare, iar pentru cele din zilele libere și din cele de repaus săptămânal se prevede un spor de până la 100%.

Proiectul mai prevede și alte categorii de sporuri, spre exemplu pentru cei care lucrează în condiții deosebit de periculoase (spor de 45-85%), pentru cei care lucrează în condiții grele de muncă (până la 15%), pentru cei care lucrează în condiții de stres (până la 15%), precum și pentru cei care lucrează în unitățile de asistență socială (de pildă, sporuri de până la 75% pentru condiții deosebit de periculoase).

De pildă, un manager de spital cu peste 400 de paturi va avea până în 2022 un salariu de bază de 14.975 de lei pentru gradul II și 14.257 pentru gradul I. Un medic primar ar avea un salariu de bază de 12.500 de lei până în 2022, iar un medic rezident de anul I ar primi 5.700 de lei. Tot până atunci, o soră medicală debutantă dintr-un spital ar primi 3.610 lei.

Personalul militar, polițiștii, funcționarii cu statut special din administrația penitenciarelor, dar și personalul civil care lucrează în condiții de pericol vor putea primi prime pentru condiții periculoase de muncă, în funcție de gradul concret pe periculozitate: spre exemplu, pentru locurile de muncă deosebit de periculoase se prevăd creșteri salariale între 37-50%.

Sporurile în funcție de condițiile periculoase de muncă se regăsesc în proiect la nivelul de 15%, iar pentru munca cu grad ridicat de risc se prevede o compensație de până la 30% la salariul de bază.

Potrivit avocatnet.ro, proiectul mai prevede prime și compensații și pentru personalul aeronautic din aviația militară, precum și pentru cel de pe ambarcațiunile navale.

Salarii mai mari pentru preoți și deținătorii de doctorate

O creștere uriașă este prevăzută în proiect pentru mai marii bisericilor, respectiv de 65% din indemnizațiile stabilite potrivit legii pentru funcțiile de demnitate publică (este vorba de personalul din conducerea cultelor religioase asimilat celui încadrat pe funcții de demnitate publică). De asemenea, pentru cei care lucrează în bisericile cu venituri reduse se va putea acorda un sprijin de 80% din salariile de bază.

Cei care dețin titlul științific de doctor și care lucrează efectiv în domeniul pentru care dețin titlul vor putea primi o indemnizație lunară de 50% din nivelul salariului minim (la acest moment, salariul minim e de 1.450 de lei, ceea ce înseamnă că indemnizația ar fi de 725 de lei lunar).

Un preot cu gradul I ar avea un salariu de 4.000 de lei până în 2022, iar un preot debutant ar primi 3.550 de lei.

Proiectul prevede însă că cei care fac ore suplimentare vor putea primi, în principiu, dreptul la ore libere plătite în următoarele 60 de zile, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, atunci vor fi recompensați în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/ indemnizație/ soldă etc.

De asemenea, cei care lucrează în zilele de sărbătoare legală, sâmbăta ori duminica sau în orice alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, vor avea dreptul la compensarea acestei munci cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile. În subsidiar, ei vor putea primi un spor de 100% în decursul lunii următoare, dacă orele libere nu se pot oferi în termenul stabilit.