„Lunea neagră” din China a ieftinit petrolul

Crashul de luni, 24 august, se remarcă prin caracterul său global – atât ca manifestare, cât şi în ceea ce priveşte cauzele care l-au declanşat. Nu avem de-a face cu vreun eveniment catastrofal, cu implicaţii globale, care să fi declanşat o criză de încredere şi un blocaj pe pieţele financiare. Evenimentele de ieri nu au survenit din cauza apariţiei vreunei cifre dezastruase în plan macroeconomic, vreunei ştiri de la băncile centrale despre creşterea iminentă a dobânzilor sau de înrăutăţirea perspectivelor de profit ale marilor companii.

Povestea crizei de luni se desfăşoară depotrivă pe străzile aglomerate ale Shanghaiului, unde jocul la bursă a devenit hobby-ul preferat al clasei de mijloc emergente, pe câmpurile petrolifere din Orientul Mijlociu şi din Statele Unite, în Europa aflată de ani buni în stare de stagnare economică, până pe coridoarele solitare ale Rezervei Federale de la Washington, centrul global al puterii financiare şi monetare, scrie ECONOMICA.NET.

Creşterea economică a Chinei a încetinit puternic, iar indicele Shanghai Composite a pierdut 38% din 12 iunie. A doua mare economie a lumii se clatină sub povara tranziţiei de la boom-ul generat prin investiţii şi exporturi cu mână de lucru ieftină către un model economic mai sustenabil, în care consumul intern, serviciile şi producţia cu valoare adăugată mare să aibă un rol mai important.

Prăbuşirea bursei din China în pofida încercărilor disperate ale guvernului şi băncii centrale să oprească declinul a dat naştere la temeri, în rândul investitorilor, că autorităţile chineze nu vor reuşi o aterizare lină a economiei odată cu încheierea îndelungatei perioade de boom. Iar o economie de asemenea magnitudine scăpată de sub control ar fi o problemă reală, de anvergură globală.

Alte articole

Cum să faci 30.000 de euro din 100 de lei. Secretul dezvăluit de cel mai tânăr investitor la bursă din România

Elevii care vor primi 3.000 de lei în 2025. Cine beneficiază de o astfel de bursă

Măcelul de pe burse a avut un impact vizibil pe pieţele materiilor prime, în principal asupra preţurilor petrolului, cea mai importantă materie primă din punct de vedere economic. Preţul barilului de petrol s-a prăbuşit de la aproximativ 60 de dolari la sfârşitul lunii iunie la sub 40 de dolari în prezent. De notat că, în urmă cu 12 luni, barilul se tranzacţiona în jurul cotei de 100 de dolari. Ieftinirea petrolului se vede deja în preţul carburanţilor atât în Statele Unite, cât şi în Europa, deci lucrează în beneficiul consumatorilor.

Citeşte continuarea pe ECONOMICA.NET.